Putin a răbufnit după ce șeful NATO a cerut ca Ucraina să lovească ținte din Rusia cu arme occidentale. „Consecinţe grave”

62447438
AFP

Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat marţi Europa cu „consecinţe grave'' dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus, transmit agenţiile AFP şi EFE.

 

„Aceşti reprezentanţi ai ţărilor NATO, în special din Europa, mai ales în ţările mici, ar trebui să fie conştienţi cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi cu o populaţie foarte densă", iar „acest factor este un lucru serios la care ar trebui să reflecteze înainte de a vorbi despre lansarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus", a atenţionat Putin, vorbind la o conferinţă de presă la finalul unei vizite în Uzbekistan.

El s-a referit astfel le apelul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg - împărtăşit între timp şi de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell -, care le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar.

„(Stoltenberg) a fost prim-ministru al Norvegiei. Ne-am întâlnit şi am soluţionat chestiuni complicate privind Marea Barenţ şi altele. În general, am reuşit să ajungem la acorduri. Atunci, sunt sigur că el nu suferea de demenţă", a comentat Putin despre secretarul general al NATO.

„Această escaladare constantă poate avea consecinţe grave, iar aceste consecinţe grave se fac simţite în Europa. Cum vor reacţiona Statele Unite ?", a spus în continuare preşedintele rus, făcând aluzie la paritatea nucleară între Rusia şi SUA.

Referindu-se tot la declaraţia lui Stoltenberg, liderul de la Kremlin a apreciat că acesta nu are cum să nu ştie că armele de precizie cu rază lungă de acţiune oferite de Occident armatei ucrainene nu pot fi lansate fără asistenţa sateliţilor spion occidentali.

În astfel de cazuri, a detaliat Putin, selectarea ţintelor poate fi efectuată numai de „specialişti înalt calificaţi", care nu sunt ucraineni, iar rachetele franco-britanice Storm Shadow/Scalp pot primi instrucţiuni în zbor "fără vreo implicare a soldaţilor ucraineni", proceduri aplicabile de asemenea în cazul rachetelor americane ATACMS cu ajutorul datelor satelitare.

Aşadar, a concluzionat preşedintele rus, aceste misiuni contra ţintelor ruseşti „nu sunt pregătite de soldaţi ucraineni, ci de reprezentanţi ai ţărilor NATO".

Cât despre informaţia anunţată luni de comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, conform căreia Kievul a ajuns la un acord cu Franţa pentru trimiterea unor instructori militari francezi în Ucraina, informaţie între timp nuanţată de Ministerul ucrainean al Apărării, care a transmis că un astfel de acord se află încă în negociere, Putin a spus că instructori militari occidentali se află deja în Ucraina sub acoperirea de mercenari.

În ce priveşte ofensiva lansată luna aceasta de Rusia în regiunea ucraineană nord-estică Harkov, Putin a spus că aceasta a fost provocată de aliaţii occidentali ai Ucrainei, pe care i-a acuzat că au ignorat cererile Rusiei de a determina Ucraina să nu atace regiunea rusă de graniţă Belgorod.

De asemenea, el a reafirmat că Rusia este pregătită să reia negocierile de pace cu Ucraina, desfăşurate ultima dată în martie-aprilie 2022 la Istanbul şi pe care, conform Moscovei, Kievul le-a părăsit în urma presiunilor SUA. Însă Putin a contestat din nou legitimitatea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, al cărui mandat a expirat pe 20 mai.

Articol recomandat de sport.ro
Soția lui Lautaro Martinez a rupt tăcerea: ”Doar noi știm ce e în spate”
Soția lui Lautaro Martinez a rupt tăcerea: ”Doar noi știm ce e în spate”
Citește și...
Românii care au înjunghiat un jurnalist la Londra, în fața instanței. Ar fi fost plătiți de Iran cu cel puțin 80.000 de lire

A început la Londra procesul celor doi români care au înjunghiat un jurnalist britanic de origine iraniană, critic cunoscut al regimului de la Teheran.

Româncele căutate după prăbușirea unei case în Germania erau în prima lor zi de vacanță. Cum a scăpat soțul uneia dintre ele

Două românce, de 25 și 26 de ani, sunt date dispărute în orașul Görlitz din Germania, după ce clădirea în care erau cazate s-a prăbușit în urma unei explozii.

Procurorul-șef european Kovesi face acuzații grave la adresa unui fost guvern bulgar. ”Cei opt pitici”, caz unic în Europa

Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef român al Parchetului European, acuză un fost guvern bulgar de ilegalități în numirea procurorului care a reprezentat Bulgaria în cadrul instituției europene. Magistratul suspendat de Kovesi a fost găsit acum vinovat. 

Recomandări
ONG-urile critică proiectul AUR-PSD: publicarea donatorilor ar putea încălca drepturile europene. „Legea poate intimida”

ONG-urile ar putea fi obligate să publice numele tuturor donatorilor care oferă mai mult de 5 mii de lei pe an. 

Cristian Mungiu, omagiat la Cannes, critică corectitudinea politică în artă. "Trebuie să avem curajul să spunem ce gândim”

Regizorul Cristian Mungiu, omagiat la Cannes pentru noul său film, atrage atenția că, în societatea de azi, spațiul pentru dezbatere și pentru exprimarea unor idei incomode devine tot mai restrâns în artă, din cauza corectitudinii politice.

Româncele căutate după prăbușirea unei case în Germania erau în prima lor zi de vacanță. Cum a scăpat soțul uneia dintre ele

Două românce, de 25 și 26 de ani, sunt date dispărute în orașul Görlitz din Germania, după ce clădirea în care erau cazate s-a prăbușit în urma unei explozii.