Cum a devenit Barcelona un model urban care prețuiește natura. Parcurile sunt adevărate refugii verzi pentru comunitate
Zona metropolitană a Barcelonei gestionează peste 600 de kilometri pătrați, în care intră nu doar zone urbane, ci și un munte împădurit, două râuri, o deltă și zeci de plaje, la mare.
36 de orașe au 52 de parcuri de diverse mărimi. Suprafețe întinse în care există și faună locală, nu doar vegetație. Urbaniștii au făcut amenajări minime, astfel încât oamenii să poată ajunge pe jos sau cu bicicleta în zonele cu natură protejată.
În zona metropolitană a Barcelonei una din marile priorități o reprezintă grija pentru un spațiu urban, pentru locuri în care oamenii să vină cu tot dragul la serviciu, să își petreacă pauzele de la birou sau să iasă la aer, în timpul liber.
La limita orașului Barcelona cu localitatea vecină spaniolii au folosit terenul pentru a construi de la zeo un parc de care să beneficieze oamenii din ambele localități, într-o zonă industrială. Într-o situație similară, în România, ar fi fost o urbanizare haotică, blocuri și case pe terenuri fără utilități.
Comisia de urbanism a ariei metropolitane pune accent pe spații cu funcțiuni moderne. La ei autoritățile au înțeles că cel mai bun oraș pentru oameni este cel care poate oferi combinația perfectă între confort, oportunități de muncă, dar și siguranță și mai ales o conectare la comunitatea din jur. Un oraș în care nu doar că infrastructura rutieră e bine pusă la punct, peste care vin serviciile de transport, dar oamenii trebuie să se simtă liberi și relaxați. La Barcelona, de exemplu, pe unele din marile bulevarde, moștenire din anii `80, edilii au băgat tot traficul pe sub pământ, iar deasupra sunt ramblas – piețe publice.
Este loc pentru plimbare și peisaj verde. Nimic nu arată că pe jos circulă mașinile. E liniște, zgomotul se duce odată cu mașinile.
Cu circulația auto trecută prin subteran, arhitecții se pot juca frumos cu peisajul urban de la suprafață. În astfel de locuri, atmosfera e una relaxată și echilibrată. Apar terase, alei pentru alergat și zone în care oamenilor le place să ia orașul la picior.
Zona metropolitană e traversată și de două râuri
Pe ambele au fost amenajate malurile încât să-i aducă pe oameni cât mai aproape de natură. Au apărut funcțiuni noi, în care vizitatorii sunt îndemnați să ia o pauză de la tumultul cotidian, iar cei mai mulți profită din plin.
Zona metropolitană a Barcelonei administrează și 41 de plaje dar și 52 de parcuri publice, pentru care autoritățile sunt mai mult decât interesate să profite de orice spațiu, pentru a-l amenaja în folosul comunității. Dacă la noi, interesele imobiliare au adus hoteluri și blocuri până în buza mării, la ei, sunt de neatins dunele naturale, unde există vegetație și faună specifică.
Dunele sunt delimitate cu aceste garduri din sfoară. Nici măcar nu poți pune un cearșaf pentru plajă, nu mai vorbim de a putea construi ceva.
Ramon Torra, managerul Zonei Metropolitane: „Refacem spațiile pentru mediu, dar în același timp le refacem și social, cu zone de acces, ca oamenii să le poată tranzita”.
E drept că în zona metropolitană a Barcelonei autoritățile catalane au cartografiat întreg terenul și cunosc, cu precizie la metru, care este regimul fiecărei parcele. Planul urbanistic metropolitan are reguli stricte pentru fiecare suprafață și comisia tehnică de urbanism ajută primăriile cu strategii și viziune, pentru toate investițiile publice.
