Proiect de redesenare a frontierelor în Balcani, atribuit premierului Sloveniei. Reacția președintelui țării
Preşedintele sloven Borut Pahor a dezminţit vineri orice intenţie de redesenare a frontierelor fostei Iugoslavii, la o zi după publicarea în presă a unui proiect atribuit premierului Janez Jansa şi care îndeamnă la o disoluţie a Bosniei, transmite AFP.
"Nu am avut şi nu am niciun fel de cunoştinţă despre acest document", a declarat Borut Pahor într-o conferinţă de presă la Ljubljana.
La Sarajevo, serviciul de presă al membrului musulman al preşedinţiei colegiale tripartite a Bosniei, Sefik Dzaferovic, a transmis că acesta a discutat prin telefon cu premierul sloven Janez Jansa.
"În cursul discuţiei (...) Janez Jansa l-a informat pe Sefik Dzaferovic că un document ce ar putea fi legat de guvernul sloven şi care ar preconiza o redesenare a frontierelor în Balcani sau o încălcare a integrităţii teritoriale a Bosniei nu există", menţionează comunicatul citat de Agerpres.
"Slovenia susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a Bosniei-Herţegovina", a precizat Jansa, conform comunicatului de la Sarajevo.
"Documentul oficios", postat joi pe site-ul necenzurirano.si şi pe care Jansa l-ar fi înmânat în februarie preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, propune revizuirea decupajului fostei Iugoslavii, teritoriu sfâşiat de conflicte sângeroase în anii 1990.
"Resping ferm orice modificare de frontiere (în regiune), pentru că nu cred că aceasta s-ar putea realiza în mod paşnic", a declarat preşedintele sloven, cerându-i premierului Jansa să dea explicaţii publice.
Acesta nu a reacţionat deocamdată decât pe Twitter, menţionând că nu s-a întâlnit cu Michel recent, dar neformulând o dezminţire oficială.
"Slovenia caută cu seriozitate o soluţie pentru dezvoltarea regiunii şi o perspectivă europeană pentru ţările din Balcanii de Vest", scrie controversatul premier conservator, care doreşte să organizeze un summit referitor la această zonă în cursul viitoarei preşedinţii slovene a Consiliului UE, care va începe în iulie.
Pistele schiţate în document (care nu poartă nicio semnătură) sunt: unificarea Albaniei cu Kosovo, reducerea Bosniei la un mic stat majoritar musulman, în vreme ce entitatea sârbă bosniacă Republica Srpska s-ar alipi Serbiei, şi teritorii populate majoritar de croaţi Croaţiei.
Potrivit site-ului menţionat, Budapesta ar putea să fi fost implicată în elaborarea acestui proiect. Solicitat de AFP, guvernul ungar nu a oferit un răspuns.
În regiune, reacţiile au fost contrastante.
Această situaţie a provocat o "destabilizare gravă şi îngrijorare în ţara noastră", a regretat Sefik Dzaferovic, într-o scrisoare către Charles Michel. 'Orice nouă tentativă de redesenare a frontierelor ar pune în pericol ţara noastră şi regiunea', a avertizat el.
În schimb, omologul său sârb şi actual preşedinte în exerciţiu, Milorad Dodik, care evocă cu regularitatea secesiunea entităţii sârbe bosniace Republica Srpska, a reamintit că "ideea nu este nouă". "Trebuie, cu siguranţă, să fie pusă pe masa discuţiilor opţiunea unei dezmembrări paşnice a Bosniei", a spus el, opinând că aceasta "nu poate funcţiona" în formatul actual.
