Primirea refugiaţilor ucraineni în Franța a costat aproape 500 milioane de euro într-un an
Primirea refugiaţilor ucraineni în Franţa a costat aproape 500 milioane de euro, în principal pentru cazare şi alocaţie plătită pentru aproximativ 100.000 de persoane strămutate şi instalate pe teritoriu, a anunţat, joi, Ministerul de Interne francez.
De la începutul războiului la 24 februarie anul trecut, care a generat cea mai mare deplasare de refugiaţi din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial, Franţa a cheltuit peste 490 milioane de euro pentru a oferi o "schemă de primire inedită", potrivit Ministerului de Interne.
Mai exact, aproape 220 milioane de euro au fost cheltuiţi în cadrul "alocaţiei pentru beneficiari de protecţie temporară" acordată ucrainenilor, circa 260 de milioane "la cazare" şi 10,1 milioane "îngrijire de zi şi transport", a detaliat ministerul.
Cazarea, care reprezintă jumătate din costul primirii persoanelor strămutate din Ucraina, include în special hoteluri şi centre de vacanţă rechiziţionate, locuri de cazare de urgenţă mobilizate - 30.000 la apogeul crizei în martie şi aprilie 2022 - sau chiar şi "zone" de recepţie înfiinţate peste tot în Franţa.
În plus, aproximativ 30.000 de ucraineni strămutaţi au fost găzduiţi la cetăţeni.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Aproape 900 dintre aceste gospodării franceze au primit ajutor financiar de la stat pentru această găzduire solidară, "în sumă de 786.285 de euro", a declarat miercuri pentru AFP Ministerul francez al Locuinţei.
Între 10 martie 2022 şi 30 ianuarie 2023, Franţa a primit peste 100.000 de ucraineni, "dintre care aproape 80% femei", a mai detaliat, joi, Ministerul de Interne, care explică că a eliberat "autorizaţii provizorii de şedere" pentru 87.928 de ucraineni (excluzând copii) în această perioadă, sau aproape 146.000 luând în considerare reînnoirea lor.
Aceste permise de şedere reînnoibile sunt valabile şase luni şi permit ucrainenilor să se stabilească în Franţa fără a fi nevoiţi să solicite statutul de refugiat şi să beneficieze de o serie de drepturi sociale (dreptul la muncă, la servicii de sănătate, şcolarizare a copiilor etc).
