Președintele Serbiei avertizează în privința războiului din Ucraina. De ce nu s-ar putea înțelege Rusia și Occidentul
Liderul Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat miercuri că intransigenţa manifestată atât de Rusia, cât şi de Occident, face imposibil de evitat escaladarea războiului din Ucraina, în care niciuna dintre tabere nu este capabilă să o înţeleagă pe cealaltă.
"Dacă aveţi două părţi şi fiecare consideră din punctul său de vedere că nu ar trebui învinsă, şi niciuna nu vrea să vadă cum vede cealaltă lucrurile, atunci este clar că acest război nu va face decât să escaladeze", a spus Vucic în faţa presei sârbe la Bruxelles.
Occidentul, argumentează preşedintele sârb, crede că dacă Rusia câştigă războiul în Ucraina, atunci se va prăbuşi dominaţia economică şi politică occidentală şi de asemenea armata rusă va ataca apoi alte ţări.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin consideră că, dacă pierde războiul, Rusia va dispărea ca ţară aşa cum este ea acum, şi în plus liderul de la Kremlin "nu-şi poate permite ca moştenirea sa politică să fie o înfrângere", explică Aleksandar Vucic, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Serbia nu a jucat cartea sancțiunilor anti-Rusia
Prin urmare, trebuie doar să evaluăm onest poziţiile celor două tabere pentru a vedea "că este imposibil să se evite escaladarea", a concluzionat preşedintele sârb.
El a salutat o iniţiativă chineză de promovare a păcii şi de creare a condiţiilor pentru negocieri, dar crede că este foarte puţin probabil ca aceasta să reuşească.
Serbia, care aspiră să adere la UE, a condamnat încălcarea integrităţii teritoriale a Ucrainei în urma agresiunii militare ruse lansate în februarie 2022, dar a refuzat până în prezent cererile statelor occidentale de a se ralia sancţiunilor contra Rusiei, ţară cu care menţine legături tradiţionale de prietenie. Totuşi, preşedintele Vucic a admis săptămâna aceasta că arme şi muniţii exportate de Serbia au fost apoi reexportate către Ucraina.
Într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luna aceasta retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Ucraina a transmis că acceptă doar "formula de pace" propusă de preşedintele Zelenski, un document în zece puncte care cere în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască "noile realităţi de pe teren", respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
La fel ca înaintea lansării invaziei în Ucraina, Putin le-a cerut în plus ţărilor occidentale crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021 Rusia a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil. Occidentul a respins toate aceste cereri, răspunsul Rusiei fiind apoi atacul asupra Ucrainei.
Etichete: aleksandar vucic, occident, Rusia, serbia,
.webp)
