Președintele mort al Iranului nu era un personaj iubit nici la el în țară. De ce i se spunea ”Măcelarul din Teheran”

×
Codul embed a fost copiat

Ebrahim Raisi era președintele Iranului de 3 ani, însă nu a fost o figură iubită.

Pe lângă faptul că nu a reușit să îmbunătățească traiul de zi cu zi al oamenilor, numele lui este legat și de represiunea violentă a manifestărilor din 2022, după moartea în închisoare a unei tinere care nu ar fi purtat corect vălul islamic. Iată portretul celui numit și ”Măcelarul din Teheran”.

Ebrahim Raisi, în vârstă de 63 de ani, a ocupat de-a lungul timpului diverse poziții: procuror al Teheranului, procuror general, dar și șeful sistemului juridic al țării. A candidat la președinție pentru prima dată în 2017, dar a atunci a pierdut.

A revenit în 2021 și a obținut majoritatea voturilor în condițiile în care prea puțini oameni s-au prezentat la urne. Cunoscut drept un protejat al liderului suprem iranian, Ali Khamenei, era văzut drept potențialul înlocuitor al ayatollahului, care are 85 de ani.

Trita Parsi, autor "Losing an Enemy": ”Liderul suprem se apropie de sfârșitul vieții sale. Iar una dintre cele mai mari provocări cu care se vor confrunta este criza de succesiune și trecerea la următorul lider suprem, iar Raisi a fost unul dintre pretendenții la această poziție”.

Citește și
Emmanuel Macron
Emmanuel Macron, despre anularea alegerilor din România: Este extrem de grav și inedit în UE. Pe mine nu m-a șocat decizia

Ebrahim Raisi era un personaj controversat, criticat și acasă, dar mai ales peste hotare pentru linia dură antioccidentală pe care a susținut-o de-a lungul timpului.

Jon Gambrell, director Știri AP pentru Golf și Iran: ”(Raisi) a susținut eforturile Iranului de a îmbogăți uraniu până la pragul de armă nucleară. Numele lui e legat și de represiunile forțelor de securitate după moartea Mahsei Amini, în 2022, care a scos sute de mii de protestatari pe străzi, apoi a dus la sute de morți și zeci de mii de arestări. Raisi este cunoscut și pentru execuția a mii de prizonieri în 1988, la sfârșitul războiului dintre Iran și Irak”.

Moartea ”Măcelarului din Teheran” nu va duce la vreo schimbare majoră în Iran

De aceea a fost supranumit și Măcelarul din Teheran. Analiștii cred însă că dispariția lui nu va ajuta la înlăturarea regimului ultraconservator aflat la putere.

Ioana Constantin-Bercean, specialistă în Orientul Mijlociu: ”Cred că pe termen scurt nu putem vorbi de o schimbare majoră, există și posibilitatea ca să vedem în stradă niște mișcări, hai să-i spunem semi sau pseudo-revoluție, este foarte greu de vorbit acum de o revoluție, pentru că sistemul controlează foarte bine, dacă vreți, tot ce se întâmplă. Populația cred că va ieși la vot dacă pe această nouă listă se va regăsi din întâmplare sau din vreo schimbare din cauza timpului foarte scurt un personaj mai moderat”.

Potrivit Constituției, prerogativele lui Raisi au fost preluate momentan de vicepreședintele țării.

Seyed Hossein Sadat Meidani, ambasadorul Iranului în România: "El împreună cu șeful Parlamentului și cu șeful Justiției se vor ocupa de toate pregătirile pentru alegerea unui nou președinte, care trebuie să aibă loc în cel mult 50 de zile".

Funeraliile președintelui vor avea loc marți, iar în țară au fost decretate cinci zile de doliu național.

Articol recomandat de sport.ro
Răzvan Lucescu, uimit de ceea ce i s-a întâmplat după FCSB - PAOK: "Un gest formidabil! Nu m-am așteptat"
Răzvan Lucescu, uimit de ceea ce i s-a întâmplat după FCSB - PAOK: "Un gest formidabil! Nu m-am așteptat"
Citește și...
Emmanuel Macron, despre anularea alegerilor din România: Este extrem de grav și inedit în UE. Pe mine nu m-a șocat decizia
Emmanuel Macron, despre anularea alegerilor din România: Este extrem de grav și inedit în UE. Pe mine nu m-a șocat decizia

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avut un schimb de opinii îndelungat cu forţele politice din ţară şi apoi pe reţelele sociale, cu internauţii, în care, între altele, a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.

 

Alegeri federale cruciale, duminică, în Germania. „Ceea ce este în joc este mai greu de prezis decât oricând înainte”
Alegeri federale cruciale, duminică, în Germania. „Ceea ce este în joc este mai greu de prezis decât oricând înainte”

Germania organizează duminică alegeri federale cruciale pentru viitorul ţării, în contextul în care extrema dreaptă este în ascensiune semnificativă, economia se îndreaptă către al treilea an de recesiune, comentează EFE.

 

Netanyahu ordonă o ”operaţiune intensivă” în Fâşia Gaza în urma exploziilor celor trei autobuze în Israel
Netanyahu ordonă o ”operaţiune intensivă” în Fâşia Gaza în urma exploziilor celor trei autobuze în Israel

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat vineri o ”operaţiune intensivă împotriva centrelor terorismului” în Cisiordania, în urma unei serii de explozii în trei autobuze, joi seara, la Bat Yam, potrivit autorităţilor, anunţă cabinetul israelian.

Recomandări
Surse: Ilie Bolojan ar urma să convoace o şedinţă CSAT, săptămâna viitoare, în urma evoluţiilor în plan internaţional
Surse: Ilie Bolojan ar urma să convoace o şedinţă CSAT, săptămâna viitoare, în urma evoluţiilor în plan internaţional

Preşedintele interimar Ilie Bolojan ar urma să convoace o şedinţă CSAT, săptămâna viitoare, în urma evoluţiilor în plan internaţional, au declarat surse oficiale pentru News.ro.

Rusia ar vrea „Ialta 2”, cu România în sfera de influență. Gen (r) Virgil Bălăceanu: „un joc pe care Statele Unite îl fac”
Rusia ar vrea „Ialta 2”, cu România în sfera de influență. Gen (r) Virgil Bălăceanu: „un joc pe care Statele Unite îl fac”

Rusia vrea o nouă înțelegere de tip „Ialta”, în urma căreia România ar intra din nou în sfera de influență a Moscovei.

FT: SUA se opun ca Rusia să fie calificată ca agresor în declaraţia G7 la 3 ani de la declanşarea războiului din Ucraina
FT: SUA se opun ca Rusia să fie calificată ca agresor în declaraţia G7 la 3 ani de la declanşarea războiului din Ucraina

SUA se opun calificării Rusiei ca stat agresor într-o declaraţie G7 ce marchează trei ani de la invadarea Ucrainei de către forţele militare ale Moscovei, relatează The Financial Times (FT), citând ca sursă oficiali occidentali, potrivit EFE.