Presedintele Lech Kaczynski, deshumat la 6 ani de la catastrofa de la Smolensk. Polonezii vor sa caute urme de explozibili

×
Publicitate

A fost sau nu un atentat? Este intrebarea spinoasa care ii macina inca pe multi polonezi, la 6 ani de la catastrofa aeriana de la Smolensk, din Rusia.

Au pierit atunci presedintele Lech Kaczynski, dar si zeci de inalti demnitari ai Poloniei. Chiar daca unele familii s-au opus, Parchetul a inceput exhumarea ramasitelor pamantesti ale victimelor.

Obiectivul prioritar - care nu este insa oficial - pare sa fie cautarea unor urme de explozibil. Parerile - privind exhumarile, care au inceput luni - sunt impartite printre familiile victimelor. Cei care n-au fost de acord si-au facut cunoscuta nemultumirea intr-o scrisoare trimisa autoritatilor. Dar, li s-a raspuns ca exhumarile nu pot fi contestate in justitie, pentru ca, in ancheta precedenta, din 2010, au fost "erori grave si omisiuni".

De asemenea, Moscova nu ar fi furnizat documentatie suficienta, sustin anchetatorii polonezi. Si, oricum, refuza in continuare sa predea Poloniei epava avionului TU-154 si cutiile negre.

Ramasitele pamantesti a 83 dintre cele 96 de victime vor fi reexaminate; in primul rand, fostul sef de stat Lech Kaczinsky si sotia sa, inhumati intr-o cripta a castelui regal Wawel, din Cracovia.

Barbara Dolniak, vaduva lui Grezgorz Dolniak: "Nu este necesar sa fie dezgropate toate victimele, pentru ca toti cei care au pierit calatoreau cu acelasi avion. Sunt unele familii care au fost de acord cu exhumarea si nu le punem la indoiala decizia. Dar, lasati-ne in pace pe noi ceilalti, care nu vrem!"

Rafa Grupianski: "In opinia mea, Jaroslav Kaczinsky tulbura somnul de veci al fratelui sau doar ca sa demonstreze ca toata lumea ar trebui sa fie de acord cu exhumarile. Dar e zadarnic, nu cred ca poate fi dovedit ceva nou."

Prima ancheta poloneza a fost facuta de precedentul guvern, de orientare liberala. Si s-a ajuns la concluzia ca a fost un accident cauzat de erori umane si de conditiile meteo nefavorabile.

Dar, partidul Dreptatii si Justitiei, al lui Jaroslav Kaczynski - fratele geaman al presedintelui mort in catastrofa aeriana - sustine inca ipoteza unei explozii. Deflagratia s-ar fi produs la bord, inainte ca avionul sa se prabuseasca la Smolensk, in sud-vestul Rusiei.

Marek Pasionek, Adjunctul procurorului general: "Inca de la inceput, aceasta investigatie a avut legaturi cu politicul, iar aceste conexiuni persista pana azi. Examinarile trebuie sa stabileasca si cauzele, si felul in care a murit fiecare victima. Aceasta este prioritatea noastra. Suntem profesionisti si scopul nostru este sa reconstituim exact aceasta tragedie. Vom verifica toate ipotezele."

Asadar, chiar daca nu declara oficial, investigatorii cauta, probabil, si eventuale urme de explozibil.

 

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Doi politicieni ucraineni s-au luat la bataie la o reuniune parlamentara. De la ce a pornit disputa si cine a "castigat"

Scene incredibile, la Kiev! Doi sefi de partide s-au luat la bataie chiar in cursul unei reuniuni a parlamentarilor cu functii inalte, din diverse formatiuni politice.

Prima convorbire intre Donald Trump si Vladimir Putin dupa alegerile din SUA. Ce au discutat la telefon

Presedintele rus Vladimir Putin si viitorul presedinte american Donald Trump au discutat luni, la telefon, despre viitoarea lor relatie si au cazut de acord asupra unei "cooperari constructive", a informat Kremlinul.

Igor Dodon: "Semnarea Acordului de Asociere cu UE a fost o mare greseala". Ce a spus presedintele R. Moldova despre Rusia

Igor Dodon, presedintele Republicii Moldova, a precizat intr-un interviu pentru publicatia rusa Izestia, ca va lupta atat pentru denuntarea Acordului de Asociere, semnat de tara sau UE, cat si pentru integrarea in Uniunea Euroasiatica.

Recomandări
LIVE UPDATE. Legea integrității a fost votată. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot, astăzi, Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire. 

Explicația în română a lui Manfred Weber după ce a cerut CE să blocheze României jalonul de 770 de milioane de euro

Grupul PPE nu doreşte ca România să piardă niciun euro din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precizează liderul PPE Manfred Weber.