Președintele Consiliului Național Secuiesc: ”România nu trebuie să intre în Schengen”. Motivațiile cetățeanului român
Președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsák Balázs, a scris ministerelor de externe ale statelor din zona Schengen cu privire aderarea României.
Reprezentantul maghiarilor spune că România are un ”comportamentul dual în ceea ce privește dreptul international”, scrie agenția maghiară KMS.
Balázs a menționat: ”În calitate de cetățeni români, urmărim cu mare interes evenimentele conexe, acordând o atenție deosebită opiniilor Austriei, Țărilor de Jos și Suediei de abținere sau respingere a aderării. Deși comunitatea națională maghiară din România este interesată de aderarea țării la spațiul Schengen, în același timp acceptăm cu mare înțelegere rezervele statelor enumerate. Considerăm că toate statele membre ale zonei Schengen ar trebui să fie conștiente de comportamentul dual care caracterizează relația României cu dreptul internațional și comunitar în ultimii treizeci de ani”.
Președintele Consiliului Național Secuiesc susține că România nu a restituit bisericilor maghiare școlile și bunurile bisericești confiscate arbitrar de guvernul communist.
Izsák Balázs a declarat: ”După schimbarea de regim, România a semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pregătindu-și astfel aderarea la Consiliul Europei. S-a angajat unilateral să îndeplinească recomandările Consiliului Europei, care a fost o condiție pentru aderare. România a promis că va restitui bisericilor maghiare din România școlile și bunurile bisericești confiscate arbitrar de guvernul comunist. Aderarea a avut loc la 7 octombrie 1993, dar după aceea, șeful statului României de atunci, Ion Iliescu, a declarat că recomandările Consiliului Europei nu sunt obligatorii pentru România”.
Argumentele președintelui Consiliului Național Secuiesc mai argumentează că România nu respect drepturile minorităților: ”La 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, îndeplinind parțial criteriile de aderare și promițând că nu va scoate îndeplinirea lor de pe ordinea de zi. Printre așa-numitele criterii de la Copenhaga, respectarea și protecția drepturilor minorităților sunt enumerate pe primul loc. Nici astăzi România nu respectă și nu garantează drepturile minorităților care trăiesc pe teritoriul său”.
Liderul maghiar vrea o ”forțare respectată la drepturilor minorităților”
Balázs suține că maghiarii din România sunt interesați de aderarea României la spațiul Schengen, dar: ”Vedem o ultimă șansă pentru statele membre ale spațiului Schengen de a forța respectarea obligațiilor asumate anterior de către Statul român:
- restituirea necondiţionată şi imediată a bunurilor bisericilor maghiare;
- refacerea pe bază normativă a învăţământului bisericesc maghiar, adică prin susţinerea funcţionării acestora din fonduri de stat, întrucât acolo învaţă copiii cetăţenilor români plătitori de impozite;
- respectarea necondiționată și deplină a recomandărilor Consiliului Europei, precum 1993/1201. de asemenea, Recomandarea nr. 11, care prevede la al unsprezecelea punct: „În acele raioane în care persoanele aparținând unei minorități naționale formează majoritatea, aceste persoane au dreptul de a contacta organele administrative locale sau autonome adecvate situației lor istorice și teritoriale specifice și în în conformitate cu legile naționale ale statului, sau special au statut.”
- respectarea deplină și cu bună-credință a prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare”.
Sursa: Shutterstock
Etichete: romania, aderare, maghiari, spatiul schengen,
Dată publicare:
23-11-2022 20:05
.webp)
