Decizia a fost relatată pe larg de agenţiile internaţionale de presă, care anticipează o perioadă de incertitudine pentru ţara noastră.
EFE notează că adoptarea moţiunii de cenzură va deschide o perioadă de incertitudine şi negocieri complexe pentru formarea unui nou guvern.
Agenţia remarcă faptul că moţiunea a fost adoptată cu cel mai puternic sprijin parlamentar de la revenirea democraţiei în România în 1990.
Moţiunea deschide calea unor negocieri intense în această ţară membră a UE şi NATO, iar o nouă coaliţie similară cu cea anterioară nu poate fi exclusă, deşi cu un nou prim-ministru la conducere care să aibă aprobarea PSD, comentează EFE.
Agenţia de presă spaniolă mai scrie că preşedintele proeuropean Nicuşor Dan, care a jucat un rol cheie în formarea precedentului guvern de mare coaliţie, va avea din nou un rol foarte important în viitorul politic al ţării, deoarece este responsabil pentru numirea următorului prim-ministru.
EFE mai remarcă faptul că această criza politică a afectat deja pieţele, odată cu deprecierea leului, moneda naţională, şi cu creşterea costurilor de împrumut ale ţării.
AFP: Riscul unor turbulențe politice majore
La rândul său, AFP scrie că rezultatul votului "riscă să arunce din nou ţara în turbulenţe politice, în timp ce forţele democratice au acuzat PSD că se joacă cu focul, ajutând la legitimarea unei extreme drepte în plină expansiune".
Aliindu-se cu Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), PSD a transformat-o într-un "actor politic major", în contextul în care până acum formaţiunea era "ostracizată", a declarat politologul Costin Ciobanu, intervievat de AFP.
Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, se aşteaptă totodată la negocieri de durată pentru formarea unui nou guvern, ceea ce va duce probabil la continuarea alianţei dintre aceleaşi patru partide pro-europene, dar fără Bolojan în fruntea lor.
În opinia cercetătorului intervievat de AFP, această secvenţă ilustrează în primul rând criza existenţială din cadrul Partidului Social Democrat, care a văzut cum o parte din electoratul său este atrasă de extrema dreaptă şi "nu ştie ce să facă pentru a-şi recăpăta poziţia anterioară".
Reuters: Presiuni pe economie și îngrijorări pe piețele financiare
Şi Reuters menţionează că decizia pune în pericol ratingurile datoriei suverane a ţării, accesul acesteia la fondurile UE şi stabilitatea monedei. Deşi organizarea de alegeri anticipate pare puţin probabilă, pieţele financiare sunt îngrijorate că turbulenţele ar putea însemna că Bucureştiul va renunţa la angajamentul de a-şi reduce deficitul bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană, scrie agenţia de presă britanică.
Reuters aminteşte că viitoarele alegeri legislative din România sunt programate abia în 2028. România nu a organizat niciodată alegeri anticipate, iar analiştii spun că probabilitatea de a organiza unele acum este mică, în contextul în care AUR conduce în sondajele de opinie, scrie Reuters.
Agenţia de presă britanică adaugă că Nicuşor Dan este acum aşteptat să invite partidele la negocieri şi să încerce să reconstruiască coaliţia cvadripartidă pro-UE sub conducerea unui alt membru din rândul liberalilor lui Bolojan sau poate a unui tehnocrat ca prim-ministru. Social-democraţii (PSD) au spus adesea că se vor alătura din nou unei coaliţii pro-UE sub un alt premier.
Partidul lui Bolojan a exclus până acum o nouă colaborare cu social-democraţii, deşi unii membri de rang înalt ai partidului au insistat asupra reconcilierii, aminteşte Reuters.
Reacții politice și scenarii pentru viitorul guvern
Un europarlamentar român, liberalul Siegfried Mureşan, a calificat drept "antieuropeană" alianţa dintre stânga şi AUR în sprijinul moţiunii de cenzură.
"Formarea unui nou guvern va deveni responsabilitatea lor", a declarat el pentru Reuters. Cu toate acestea, viceprim-ministrul liberal Cătălin Predoiu a declarat că partidul său "trebuie să-şi lase opţiunile deschise", aminteşte agenţia de presă britanică.
Bolojan va rămâne premier interimar cu atribuţii limitate până când un nou guvern va fi aprobat de parlament. România trebuie să continue să-şi reducă deficitul, precum şi să implementeze reforme pentru a accesa aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE de redresare şi rezilienţă înainte de data limită din august. Se aşteaptă ca deficitul să se reducă la 6,2%, de la peste 9% în 2024.
