Premierul Norvegiei i-a ironizat pe Viktor Orban şi Donald Trump. Gluma care a stârnit hohote de râs
Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cărui ţară nu face parte din UE, dar este membră a NATO, a stârnit râsete ironice, luni, în sala de la Kiev unde se desfăşoară evenimentul dedicat marcării celor trei ani de când Ucraina rezistă agresiunii ruse.
Premierul a afirmat că Europa implicată în această dezbatere înseamnă mai mult decât UE cea cu 27 de membri, adăugând apoi, într-o paranteză, într-o aluzie clară la premierul Ungariei, Viktor Orban: „Poate nu toţi 27”, relatează The Guardian.
De asemenea, el a vorbit despre asistenţa din partea Canadei, stârnind din nou râsete cu o glumă vizând comentariile expansioniste ale lui Donald Trump. „Cumpărăm Canada, astfel încât să-i aducem înapoi"
Însă premierul Norvegiei a exprimat la dezbatere un punct de vedere serios, afirmând că Europa nu poate pur şi simplu „să se văicărească pentru a avea un loc la masa" negocierilor şi că singura modalitate de a-l determina pe preşedintele american Donald Trump să ia în serios cererile sale ar fi să pornească de pe o poziţie de forţă.
El a avertizat asupra riscului ca Europa să aibă o voce divizată, afirmând că „pentru acest grup mai mare, trebuie să ne unim şi să facem lucrurile să aibă sens. (Preşedintele francez Emmanuel) Macron se află astăzi la Washington. (Premierul britanic Keir) Starmer va fi peste câteva zile, dar trebuie să reunim toate aceste (eforturi - n.r.). Pentru că dacă nu o facem, nu există o voce europeană şi atunci suntem pur şi simplu mult mai slabi”, a punctat Jonas Gahr Støre.
Punctul său de vedere mai larg a fost că orice rezolvare a conflictului s-ar putea baza pe Norvegia şi pe Marea Britanie ca ţări din afara UE, dar, a spus el, şi „Turcia trebuie să fie în ecuaţie”.
Mesajul Austriei
Pe de altă parte, cancelarul austriac în exerciţiu Alexander Schallenberg, a cărui ţară este în UE, dar nu este în NATO, a declarat la Kiev că „neutralitatea nu împiedică Austria să aibă o poziţie foarte clară” în privinţa războiului din Ucraina. „Este clar că acest război brutal trebuie să înceteze. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Şi, ca orice război, trebuie să se încheie la masa negocierilor, cu toate părţile implicate aşezate la masă. Dar nu trebuie să se încheie sub nicio formă - şi nu cred că se va încheia - ca o pace impusă”, a afirmat Schallenberg, care este şi ministrul de externe al ţării.
„Un lucru trebuie să fie foarte clar. Negocierile privind Ucraina trebuie să includă Ucraina, la fel cum negocierile privind securitatea europeană trebuie să includă toate părţile interesate din Europa. Vom continua, ca Austria, să sprijinim toate eforturile serioase în vederea unei păci cuprinzătoare, juste şi durabile în Ucraina”, a transmis Schallenberg.
Irlanda donează Ucrainei radare
Republica Irlanda, o ţară care, la fel ca Austria, este membră UE, dar nu face parte din NATO, va dona Ucrainei o parte din sistemele sale de apărare învechite, în cadrul unei schimbări semnificative a contribuţiilor sale la efortul de război. În timp ce războiul intră în al patrulea an, Irlanda va dona cel puţin trei dintre cele şapte sisteme de supraveghere radar Giraffe, scrie The Guardian, citând Irish Times.
Din cauza politicii sale de neutralitate, Irlanda a participat proporţional la contribuţia UE pentru Kiev, dar banii au fost rezervaţi pentru scopuri „neletale”, cum ar fi motorina pentru vehiculele de artilerie şi dezactivarea minelor.
„În ceea ce priveşte sistemul Giraffe, aşteptăm aranjamentele cu forţele armate ucrainene în ceea ce priveşte acceptarea sistemelor şi furnizarea de instruire”, a declarat pentru The Irish Times Departamentul Apărării.
Guvernul nu va dona însă şi lansatoarele de rachete sol-aer legate de aceste sisteme, în conformitate cu politica sa de ajutor neletal.
Ministrul de externe Simon Harris, care se află luni la Bruxelles pentru a se întâlni cu omologii săi, a declarat că sprijinul continuu pentru Ucraina este o „necesitate” şi „nu o opţiune”.
Pe de altă parte, premierul irlandez Micheál Martin a declarat luni la reuniunea de la Kiev că este important de subliniat că, după trei ani de război, „Rusia nu şi-a atins obiectivele pe care şi le-a propus atunci când a invadat ilegal Ucraina. Trebuie să ne amintim acest lucru şi să ne întărim, deoarece unitatea rezistenţei a avut un impact”, a transmis el la reuniunea cu ceilalţi lideri care marchează trei ani de la invazian rusă în Ucraina.
„Ceea ce trebuie să facem acum este să ne asigurăm că Rusia nu va fi niciodată recompensată pentru ceea ce a făcut acum trei ani”, a punctat Martin.
„Pentru o ţară mică precum Irlanda, ordinea internaţională bazată pe reguli este în cele din urmă singura bază pentru securitatea noastră. Şi de aceea războiul, în care Ucraina şi-a apărat integritatea şi suveranitatea, este atât de important pentru ţările mici din întreaga lume. Protejaţi şi luptaţi pentru a susţine principiile Cartei ONU în ceea ce priveşte suveranitatea şi integritatea, dar şi în ceea ce priveşte ordinea bazată pe reguli. Şi în acest context, Europa a fost unită, a fost fermă până acum, iar noi, în Irlanda, suntem alături de voi”, le-a transmis premierul irlandez ucrainenilor.
El a mai spus că Irlanda va sprijini sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei şi că „cei care se angajează în invazii ilegale şi brutale şi care încalcă regulile de bază ale suveranităţii şi normelor internaţionale trebuie să ştie că, în cele din urmă, trebuie să existe un preţ pentru distrugere”.
Irlanda, care are o politică îndelungată de neutralitate, „va contribui financiar mai mult pe toate fronturile şi în toate domeniile”, a promis el.
