Politico: Falsa pace a Ucrainei a început. Doar Trump încă mai crede că este reală

Ca reacție, liderii UE, indignați, au cerut un loc central la masa negocierilor și au declarat că „nu trebuie să existe discuții despre Ucraina fără Ucraina”, arată Politico într-o analiză.

Aceste cereri, însă, nu au avut niciun efect.

Au urmat o serie de surprize neplăcute aproape zilnic: de la Trump și adjunctul său care l-au admonestat public pe președintele Ucrainei, numindu-l „dictator”, până la criticile aduse UE pentru modul în care gestionează partidele de extremă dreapta și anunțarea unei noi serii de tarife vamale pentru aluminiu și oțel.

În cele din urmă, SUA și Ucraina au reușit să-și repare suficient relațiile pentru a purta discuții în Arabia Saudită și a conveni asupra unui armistițiu de 30 de zile, care ar fi urmat să oprească toate luptele pe uscat, pe mare și în aer. Singura condiție impusă Ucrainei: Rusia să accepte și ea armistițiul.

Citește și

Kaja Kallas, despre strategia de securitate a SUA: Washingtonul rămâne cel mai mare aliat al Europei

Putin l-a refuzat pe Trump

Dar, când Trump l-a contactat din nou pe Putin în această săptămână pentru a-i cere implementarea armistițiului, liderul rus a refuzat practic, punând o listă de condiții aproape imposibile și oferind în schimb o promisiune minimă de a nu ataca „infrastructura energetică”. Apoi, imediat după, a lansat o nouă serie de bombardamente asupra orașelor ucrainene cu sute de drone și rachete — fără niciun cuvânt de critică din partea Casei Albe.

A doua zi, Trump a vorbit cu Zelenski, descriind convorbirea de aproximativ o oră ca fiind „foarte bună”. „Suntem pe drumul cel bun,” a spus Trump.

Joi, Zelenski le-a oferit liderilor UE un update prin videoconferință, în timp ce aceștia se aflau la Bruxelles, discutând din nou despre cum ar putea sprijini Ucraina și apăra Europa, într-un context în care angajamentul SUA față de securitatea regiunii este în scădere.

Zelenski le-a spus că discuțiile cu Trump au fost „bune”, însă ulterior a respins cu furie condițiile impuse de Putin, care presupuneau ca Ucraina să devină neutră și să-și reducă capacitățile militare.

„Știm cu toții că lucrurile au fost un haos,” a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, vorbind jurnaliștilor la marginea summitului din Bruxelles.

UE, paralizată între ambiții și birocrație

Reuniunea Consiliului European a demonstrat cât de blocată este Uniunea Europeană.

Excluși din adevărata negociere purtată între Trump, Putin și Zelenski, liderii UE se învârt într-un cerc vicios, distrăgându-se cu subiecte bizare și făcând puține progrese în privința sprijinului acordat Ucrainei sau reînarmării propria, mai arată sursa citată.

Concluziile oficiale ale summitului au menționat „nevoia urgentă” de a accelera capacitatea de apărare a UE și s-a cerut continuarea lucrului la opțiuni de finanțare, însă planul pentru un împrumut de 150 miliarde de euro dedicat investițiilor în echipamente militare europene nu convinge toate statele membre.

Spania, de exemplu, dorește să redefinească termenul „apărare” pentru a putea folosi fondurile în combaterea creșterii nivelului mării și migrației ilegale.

O altă propunere — venită de la șefa diplomației UE, Kaja Kallas — presupunea ca statele membre să ofere voluntar 40 miliarde de euro pentru sprijin militar Ucrainei în 2024, dar aceasta pare abandonată.

Planul actual de împrumut exclude cheltuirea banilor pentru arme produse în SUA, dar și pentru echipamente britanice de top, având în vedere că Regatul Unit nu mai este membru al UE.

Într-un moment în care Londra colaborează cu Parisul pentru formarea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina, această limitare pare pentru mulți absurdă și birocratică.

Apărarea Europei, blocată de... un nou conflict post-Brexit

Oficialii de la Bruxelles spun că soluția ar fi ca premierul britanic Keir Starmer să semneze un acord cuprinzător de apărare și securitate cu UE, la un summit planificat în luna mai. Ambele părți își doresc acest lucru.

Însă, pentru unii diplomați europeni, există un nou obstacol: acordul ar trebui să includă și reglementări legate de drepturile de pescuit — o veche dispută clasică de după Brexit.

Astfel, viitorul colaborării europene în domeniul apărării ar putea fi blocat… de o ceartă privind pescuitul.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026