Primăria Capitalei a anunțat primele măsuri de eficientizare a STB, companie care a intrat în insolvență în luna septembrie, după ce a acumulat datorii de peste 3 miliarde de lei.
Una dintre schimbările anunțate vizează digitalizarea evidenței curselor. Mai exact, foile de parcurs, completate în prezent pe hârtie, vor deveni electronice. Astfel, kilometrii parcurși și consumul de combustibil vor putea fi monitorizate prin datele transmise direct de vehicule. Municipalitatea susține că măsura va permite identificarea diferențelor din evidențe și reducerea pierderilor.
O altă măsură vizează extinderea modalităților de cumpărare a biletelor. STB va încheia parteneriate cu Meridian Taxi și Selpay, iar de la 1 decembrie, călătorii vor putea cumpăra titluri de călătorie și de la cele 300 de parcometre ale Companiei Municipale Parking.
Reduceri de personal și mai puține funcții de conducere la STB
O parte importantă a planului de reorganizare vizează reducerea cheltuielilor cu personalul. Administratorul judiciar Remus Borza a propus desființarea a 1.709 posturi din organigramă, dintre care 919 erau deja vacante.
Pentru alte 796 de posturi ocupate au fost emise preavize. Potrivit anunțului Primăriei Capitalei, sunt vizați angajați cu abateri disciplinare, depistați sub influența alcoolului, cercetați pentru furt de combustibil sau implicați în alte probleme cu legea.
De asemenea, au fost eliminate 44 de funcții de conducere din cele 163 existente. Obiectivul pe termen mediu este ca STB să ajungă la aproximativ 7.000 de angajați.
Potrivit informațiilor prezentate de administratorul judiciar, printre cei vizați de disponibilizări se află și 120 de șoferi de autobuz și troleibuz, precum și 50 de vatmani. Aceștia ar fi fost selectați inclusiv în funcție de rezultatele evaluărilor, abaterile disciplinare, accidentele repetate sau implicarea în dosare penale.
Un alt motiv invocat este numărul mare de concedii medicale. Anul trecut, angajații STB au cumulat peste 177.000 de zile de concediu medical, echivalentul a aproximativ 484 de ani.
Cheltuielile cu salariile depășesc 1,2 miliarde de lei anual și reprezintă aproximativ 68% din veniturile companiei.
Se schimbă sporurile și salariile compensatorii
Planul de reorganizare include și renegocierea contractului colectiv de muncă. Numărul tipurilor de sporuri a fost redus de la 36 la 32, iar unele beneficii considerate nejustificate economic au fost eliminate. Totodată, salariile compensatorii prevăzute pentru angajații care pleacă din companie au fost reduse de la 16-20 de salarii la 2-4 salarii, în funcție de vechime.
În cazul disponibilizărilor anunțate în prezent, angajații vizați ar urma să primească însă compensații cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei, potrivit contractului colectiv de muncă. Reprezentanții sindicatelor au transmis că sporurile acordate angajaților au respectat prevederile legale.
O altă direcție de reorganizare vizează atelierele proprii ale companiei. Conducerea urmărește să crească numărul reparațiilor realizate în interiorul STB și să reducă dependența de firmele private. În prezent, compania are contracte cu 21 de societăți pentru servicii de reparații. Administratorul judiciar a semnalat anterior și existența unor achiziții la suprapreț, precum și a unor cheltuieli pe care le consideră nejustificate.
Pentru reducerea cheltuielilor, administratorul judiciar a propus și majorarea prețului biletelor. În prezent, o călătorie cu mijloacele de transport de suprafață din București costă 3 lei și este valabilă 90 de minute. Prin comparație, tariful este de 5 lei în Brașov și Timișoara și de 7 lei în Cluj-Napoca.
Primarul general Ciprian Ciucu a transmis însă că, deocamdată, municipalitatea nu ia în calcul o scumpire a biletelor.
În paralel, este analizată și posibilitatea eliminării unor curse de noapte, cu excepția liniei 100, care asigură legătura cu Aeroportul Otopeni. Reprezentanții Primăriei Capitalei precizează însă că reorganizarea transportului de noapte nu reprezintă, în acest moment, o decizie adoptată.
STB a intrat în insolvență în septembrie, cu datorii de peste 3 miliarde de lei. Primarul general susține că procedura a fost necesară pentru a opri acumularea unor datorii și mai mari, în condițiile în care penalitățile ar fi putut ajunge la 0,5% pe zi.
