Politico: Cadoul pe care Vladimir Putin l-a primit de ziua lui din partea grupării teroriste Hamas
Atacul brutal lansat de Hamas împotriva Israelului a avut loc chiar de ziua lui Vladimir Putin, care la 7 octombrie a împlinit 71 de ani.
Un șoc atât de mare în Orientul Mijlociu a fost, probabil, o surpriză plăcută pentru un președinte al Rusiei a cărui prioritate strategică este să distragă atenția Occidentului și să reducă sprijinul pentru Ucraina. Un conflict uriaș în Israel ar putea să facă exact acest lucru, scrie Politico.
Întrebarea principală care se pune este "cât de mult i se datorează Kremlinului furtuna perfectă de crize – în Israel, Kosovo, Caucaz și Africa – pe care America și Europa trebuie să le gestioneze?".
Pentru mulți ar fi tentant să îi atribuie lui Vladimir Putin rolul de creier al operațiunii sau de maestru păpușar în misiunea lui de a stârni prea multe conflicte pentru ca Occidentul să le mai poată face față.
În realitate, liderul de la Kremlin nu a declanșat niciuna din crizele menționate mai sus, dar asta nu înseamnă că nu va pune paie pe foc și nu se va folosi de ele în avantajul său.
El savurează haosul, iar propagandiștii Kremlinului răspândesc deja scenariul potrivit căruia un război în Orientul Mijlociu este o victorie pentru Rusia și spun că fondurile pentru Ucraina se vor epuiza.
"Acesta a fost probabil cel mai bun cadou de ziua lui pentru Putin. Atacul asupra Israelului va distrage atenția, dată fiind aplecarea naturală a Statelor Unite pentru Israel", a declarat, pentru Politico, un diplomat UE.
"Sperăm ca asta nu va avea un efect dramatic asupra sprijinului pentru Ucraina, dar, bineînțeles, va depinde mult și de durata conflictului din Orientul Mijlociu. Dacă vrem cu adevărat să fim o Uniune Europeană geopolitică, trebuie să fim în stare să gestionăm mai multe crize în același timp", a mai spus acesta.
La Washington, este clar că atacurile Hamas asupra Israelului vor reduce atenția SUA asupra Ucrainei.
Simțind faptul că Occidentul s-ar putea să își mute atenția de pe Kiev înspre Orientul Mijlociu, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a amintit că Iranul, principalul susținător al grupării Hamas, este un aliat apropiat al Rusiei, asociind lupta împotriva Rusiei cu cea împotriva militanților islamiști.
"Jurnaliștii israelieni care au fost aici în Ucraina, în Bucha, spun acum că au văzut aceeași răutate acolo unde a fost și Rusia. Același rău. Iar singura diferență este că acolo este o organizație teroristă care a atacat Israelul, iar aici este un stat terorist care a atacat Ucraina", a afirmat liderul de la Kiev.
Așadar, cât de implicați sunt rușii în toate aceste conflicte, în afară de Ucraina?
Atacurile Hamas
Rusia a purtat tratative de mai multe ori cu militanții islamiști; liderul Hamas, Ismail Haniyeh, și alți oficiali au făcut de curând mai multe vizite la Moscova.
După atacurile începute sâmbătă, rușii au adus repede în discuții planuri vechi de redesenare hărții Israelului la granițele din 1967.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că crearea unui stat palestinian era împiedicată de "politica distructivă" a Statelor Unite.
La rândul său, fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus că atacurile Hamas sunt o consecință "așteptată" și și-a îndreptat furia asupra Occidentului.
"În loc să lucreze în mod activ la acordul palestiniano-israelian, acești cretini (SUA) s-au amestecat în treburile noastre și îi sprijină pe neo-naziști (Ucraina) cu ajutoare la scară largă, semănând vrajbă între cele două popoare strâns înrudite", a afirmat Medvedev.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut bucuros că acum este inevitabil ca suportul pentru Ucraina să se reducă: "Procesul de pompare a regimului de la Kiev cu arme din punct de vedere realist, emoțional, financiar, tehnologic va intra într-un trend descendent".
Acest lucru înseamnă oare că Rusia s-a implicat direct în atacurile Hamas? Pare improbabil. Rusia nu este nici pe departe la fel de importantă ca Iranul în privința sprijinului cu arme și bani pentru Hamas.
Potrivit lui Norman Roule, un fost oficial important al serviciilor americane de informații, susținerea politică pentru Hamas a încurajat grupul să comită actele de violență, dar orice alt rol mai profund de atât a fost cel mult unul minor.
"Această strategie le permite rușilor să pretindă că susțin un proces de pace, dar violențele care rezultă perturbă regiunea, distrag atenția factorilor de decizie politică de la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și atrage resursele navale americane din Marea Neagră în estul Mediteranei", a declarat, pentru Politico, Roule.
Prin faptul că a purtat discuții cu Hamas despre sprijinul pentru palestinieni îl ajută pe Putin să se prezinte drept un jucător important pe scena internațională în cadrul mișcării de realiniere politică împotriva Occidentului, alături de state precum China și Iran.
Cu doar câteva zile în urmă, Putin spunea că misiunea Rusiei este de a "construi o lume nouă", dând vina pe Occident pentru războiul din Ucraina și spunând că acesta se poartă pentru "principiile pe care noua ordine mondială se va baza".
Această abordare de inflamare a geopoliticii globale se potrivește de minune Rusiei.
Criza din Caucaz
Nagorno-Karabah, în Caucazul de Sud, este un alt punct fierbinte în care Putin este acuzat că a provocat în mod deliberat o criză care a făcut ca peste 100.000 de etnici armeni să fugă de pe pământul lor strămoșesc după un atac militar de 24 de ore al Azerbaidjanului lansat în septembrie.
Este posibil ca Putin să fi jucat un rol. Puțini analiști cu experiență cred că ar fi putut fi posibil pentru Azerbaidjan să își trimită trupele în Nagorno-Karabah fără acordul Moscovei.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, este și el de părere că Putin este de vină pentru dezastrul din Caucaz, precizând că armenii au fost "trădați" de lipsa de acțiune din partea trupelor rusești de menținere a păcii.
Tensiunile din Balcani
La câteva zile după ce Azerbaidjan a preluat controlul regiunii Nagorno-Karabah, a venit rândul izbucnirii unei crize surprinzătoare în Balcani, atunci când în satul Banjska din nordul Kosovo au avut loc lupte între poliție și un grup de sârbi înarmați.
Kosovo l-a acuzat pe președintele sârb Aleksandar Vucic că a ordonat atacul, în timp ce alții îi dau vinovați pe ultranaționaliștii de extremă dreapta din Serbia, care au legături strânse cu Moscova.
Kosovarii și albanezii au susținut de mult timp că Rusia este forța principală care încearcă să declanșeze un nou război în Balcani. Premierul albanez Edi Rama a spus că Rusia profită de tensiunile din Kosovo ca să își justifice "visele neoimperiale".
Indiferent dacă Putin se va implica direct sau nu, o escaladare a conflictului din Balcani ar fi în mod clar în interesul Rusiei, reprezentând o nouă problemă majoră pentru un Occident obosit, care are deja dificultăți în a-și menține coerența și unitatea.
