Însă, deși urgența este evidentă la Budapesta, oficialii Uniunii Europene transmit că sprijinul financiar va depinde de reforme concrete. Liderul partidului Tisza, care a câștigat detașat alegerile din Ungaria, a promis nu doar o schimbare de guvern, ci și „o transformare totală a sistemului de stat”.
Liderul Tisza a lansat acuzații grave la adresa predecesorului său. A spus că guvernul Orban a făcut împrumuturi secrete, dar și că oficialii Fidesz au început să ardă documente - chiar în ministerul de Externe, unde șef încă este Peter Szijjarto.
Péter Magyar, viitorul premier al Ungariei: „Țara noastră nu are timp de pierdut. Ungaria este în dificultate din toate punctele de vedere. A fost jefuită, prădată, trădată, împovărată de datorii și ruinată. A fost transformată în cea mai săracă și cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană. O simplă schimbare de guvern nu este suficientă pentru a rezolva aceste probleme. Este nevoie, mai degrabă, de o schimbare sistemică, deoarece statul nostru a fost efectiv controlat de un grup infracțional organizat”.
Magyar a anunțat modificarea Constituției, pentru a limita la două mandatele oricărui premier, și a promis o "reancorare fermă" a Ungariei în Uniunea Europeană.
Péter Magyar: „Ungaria va fi aproape, va fi un partener constructiv, pentru că Europa se află în dificultate din multe puncte de vedere. Un război se desfășoară chiar lângă noi de mai bine de patru ani, iar condițiile economice și celelalte sunt foarte dificile. Europa a rămas în urmă, și asta spus cu blândețe. Europa se confruntă cu provocări enorme în ceea ce privește competitivitatea și problemele sociale. Noi suntem aici și încercăm să ajutăm”.
În privința Ucrainei, viitorul premier spune că nu va mai bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Kiev. Dar a adăugat că țara sa nu va participa la contractarea împrumutului. Pe de altă parte, Magyar i-a numit trădători pe cei care insistă ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei. Dar....
Péter Magyar: „De la început, am spus că nu susținem procedura accelerată de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană”.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Așa cum am promis, până la sfârșitul lunii aprilie (conducta Drujba) va fi reparat - nu complet, dar suficient pentru a funcționa. Sunt sigur că vom coopera cu Ungaria. În ceea ce privește noua conducere (de la Budapesta), cred că trebuie să ne construim relația; dacă doriți, se pot construi relații prietenești pe bază de pragmatism”.
Tot Magyar sustine că nu îl va suna pe Vladimir Putin, un partener apropiat al lui Orbán, deși ar vorbi cu acesta dacă liderul rus l-ar contacta.
Magyar le-a declarat jurnaliștilor că nici pe Donald Trump nu îl va contacta dar dacă primește un telefon de la acesta i-ar spune că este bucuros, deoarece sunt "aliați puternici în NATO". Vice președintele JD Vance a venit la Budapesta chiar înainte de alegeri, ca să-l susțină pe Viktor Orban.
JD Vance: „Nu a fost despre Rusia, despre Europa, a fost despre SUA. Despre faptul că (Orban) a fost un bun partener, personal, pentru mine și președinte, dar și pentru SUA. Sunt trist că a pierdut”.
Dalibor Rohac, analist politic, American Enterprise Institute: „Donald Trump pare din ce în ce mai izolat, nu mai conduce o mișcare ce se întinde peste țări și continente. Cu siguranță, aceasta nu este o victorie pentru tipul de politică asociat cu vicepreședintele JD Vance. Cred că (Vance) se află într-o poziție din ce în ce mai incomodă, în care are anumite angajamente ideologice ce riscă să nu fie în pas cu ceea ce se întâmplă, de fapt, în spațiul politicilor publice”.
Pe de altă parte, analiștii întorc pe toate părțile impactul îndepărtării de la putere a lui Viktor Orban asupra mișcărilor suveraniste din Europa.
Dalibor Rohac, analist politic, American Enterprise Institute: „Cred că locul evident în care trebuie să ne uităm este vecinătatea imediată a Ungariei. Mă aștept ca situația din Ungaria să împingă spre centru politica europeană, măcar prin simplul fapt că vedem acest studiu de caz al politicii radicale de dreapta, suveraniste, evaluat și perceput ca un eșec universal”.