Această cifră totală reprezintă o creștere de 68% față de anul 2024, când s-au înregistrat 975 de execuții, conform unui raport al organizației Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, și al organizației Together Against the Death Penalty (EPCM), cu sediul la Paris.
Majoritatea celor spânzurați au fost condamnați pentru infracțiuni legate de droguri sau pentru omor, afirmă aceștia. Însă cel puțin 57 au fost condamnați pentru acuzații legate de securitatea țării, printre care și doi protestatari, arată BBC.
ONG-urile avertizează că autoritățile iraniene ar putea recurge la execuții într-o măsură și mai mare în acest an, în urma protestelor din ianuarie și a războiului împotriva SUA și Israelului.
De la începutul războiului, pe 28 februarie, șapte persoane au fost executate în legătură cu protestele, când mii de demonstranți au fost uciși și zeci de mii reținuți în timpul unei represiuni fără precedent a forțelor de securitate.
Șase persoane condamnate pentru apartenența la grupul de opoziție exilat Mujahideen-e Khalq (MEK) au fost, de asemenea, executate, alături de o persoană condamnată pentru spionaj în favoarea Israelului.
În China, numărul execuțiilor e secret de stat
Iranul este de mult timp a doua țară din lume ca număr de execuții, după China, unde numărul exact al persoanelor condamnate la moarte rămâne un secret de stat, dar activiștii pentru drepturile omului estimează că se ridică la câteva mii.
Cu toate acestea, anul trecut s-a înregistrat cel mai mare număr de execuții din Republica Islamică din ultimii 36 de ani, cu o medie de patru pe zi, potrivit raportului întocmit de IHR și EPCM.
În raport se afirmă că 795 dintre cele 1.639 de persoane spânzurate au fost condamnate pentru infracțiuni legate de droguri, o creștere de 58% față de 2024, iar 747 au fost condamnate pentru crimă, ceea ce reprezintă o creștere de 79%. Alte 37 de persoane au fost condamnate pentru viol.
Cel puțin 48 de femei au fost executate, ceea ce reprezintă o creștere de 55% față de 2024 și cel mai mare număr înregistrat în ultimii peste 20 de ani.
ONG-urile afirmă că minoritățile etnice și alte grupuri marginalizate au fost reprezentate în mod disproporționat printre cei executați.
Și puțin peste jumătate din execuții s-au bazat pe sentințe pronunțate de tribunalele revoluționare după ceea ce ONG-urile descriu ca fiind „procese extrem de inechitabile și fără respectarea procedurilor legale”.
Organizațiile cer SUA să impună abolirea pedepsei cu moartea
IHR și EPCM avertizează că, dacă Republica Islamică „supraviețuiește crizei actuale, există un risc serios ca execuțiile să fie utilizate și mai pe larg ca instrument de opresiune și represiune”.
Cel puțin 16 persoane condamnate la moarte în legătură cu protestele „Femeie, Viață, Libertate” din 2022 sunt în continuare expuse riscului de execuție, afirmă ONG-urile.
Alte 27 de persoane au fost condamnate la moarte pentru protestele de la începutul acestui an, în timp ce alte câteva sute se confruntă cu acuzații care pot duce la pedeapsa cu moartea.
Raphaël Chenuil-Hazan, directorul executiv al ECPM, a declarat că problema abolirii pedepsei cu moartea trebuie să se afle „în centrul” oricăror discuții dintre SUA și Iran privind încetarea războiului dintre cele două țări, potrivit agenției de știri AFP.
Directorul IHR, Mahmood Amiry-Moghaddam, a remarcat că „nu s-a făcut nicio mențiune despre drepturile poporului iranian” în cadrul negocierilor de la sfârșitul săptămânii trecute și a afirmat că moratoriul asupra pedepsei cu moartea și eliberarea tuturor prizonierilor politici ar trebui să fie „cererea numărul unu”.
