„Această propunere a fost formulată de preşedintele (Vladimir) Putin în cadrul contactelor cu SUA, precum şi cu ţările din regiune”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, ca răspuns la o întrebare adresată de AFP în cadrul conferinţei de presă zilnice. „Oferta este încă valabilă, dar nu a fost urmată de efect”, a adăugat el, citat de Agerpres.
Ţările occidentale, cu SUA în frunte, şi Israelul, duşmanul declarat al Republicii islamice, suspectează Iranul, care deţine peste 400 kg de uraniu puternic îmbogăţit, că doreşte să se doteze cu arma nucleară, ceea ce Teheranul dezminte.
SUA şi Israelul au început o ofensivă de amploare împotriva Iranului în 28 februarie, declanşând un război regional.
Teheranul a ripostat prin atacuri cu rachete şi drone asupra mai multor state din regiune şi prin închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, rută strategică prin care trece de obicei o cincime din rezervele mondiale de petrol.
Un armistiţiu fragil de două săptămâni între Washington şi Teheran a intrat luni în a şasea zi. Duminică, după eşecul negocierilor cu Iranul în Pakistan, Donald Trump a anunţat instituirea unei blocade navale americane asupra porturilor iraniene începând de luni, ora 14:00 GMT.
„Astfel de acţiuni vor continua probabil să aibă repercusiuni negative asupra pieţelor internaţionale”, a comentat Peskov.
Armele nucleare, o linie roșie pentru SUA în negocierile cu Iranul
Statele Unite au venit la negocieri cu o ofertă amplă: ridicarea sancțiunilor impuse Iranului, reintegrarea deplină a țării în comunitatea internațională și chiar un parteneriat. Washingtonul voia să testeze dacă liderii iranieni, după distrugerile provocate de șase săptămâni de război și după uciderea Liderului Suprem, vor ceda acum presiunilor americane, au spus experți, notează revista Time.
Totuși, Iranul considera că a obținut o serie de avantaje în urma conflictului, inclusiv menținerea controlului asupra Strâmtorii Hormuz, ceea ce îi oferea influență asupra economiei globale. Teheranul nu era pregătit pentru o înțelegere care ar fi putut fi percepută drept o capitulare.
Oficialii pakistanezi au încercat să salveze discuțiile, iar delegația iraniană a rămas în urmă pentru a se consulta timp de câteva ore cu mediatorii pakistanezi, după ce vicepreședintele american JD Vance a plecat împreună cu delegația sa în SUA.
Pentru Washington, principalul obstacol în aceste negocieri a fost reprezentat de armele nucleare. Pentru Iran, problema era mai profundă: președintele Parlamentului, Mohammad-Baqer Qalibaf, a declarat că partea americană „în cele din urmă nu a reușit să câștige încrederea delegației iraniene în această rundă de negocieri”. Iranul fusese bombardat de două ori în timpul discuțiilor cu Statele Unite din ultimul an. Teheranul dorea garanții că războiul se va încheia cu adevărat de această dată și că bombardamentele nu vor reîncepe după eventuale concesii.
„Nu vom înceta nicio clipă eforturile noastre de a consolida realizările celor patruzeci de zile de apărare națională a Iranului”, a scris Qalibaf pe platforma X.
Vicepreședintele JD Vance a spus că Statele Unite au făcut „cea mai bună și finală ofertă” înainte de a părăsi Islamabadul. Președintele Donald Trump a declarat duminică pentru Fox News că întâlnirea a fost „foarte bună”, cu excepția unei singure probleme: „ei vor să aibă arme nucleare. Nu se va întâmpla.”
Un oficial american a declarat pentru TIME că Iranul nu a acceptat mai multe „linii roșii” impuse de administrația Trump, inclusiv oprirea completă a îmbogățirii uraniului, desființarea principalelor instalații de îmbogățire și scoaterea din țară a stocului iranian de uraniu puternic îmbogățit.
Același oficial a spus că negociatorii iranieni nu au acceptat nici încetarea finanțării grupărilor militante aliate din regiune și nici deschiderea completă a Strâmtorii Hormuz fără perceperea unei taxe de tranzit.
Kamran Bokhari, expert senior la Middle East Policy Council, un think tank din Washington, a afirmat că solicitările SUA în chestiunea nucleară nu lăsau nicio posibilitate pentru partea iraniană de a salva aparențele, întrucât programul nuclear este privit la Teheran ca o chestiune de mândrie națională. El a interpretat plecarea delegației americane drept „o manevră clasică de părăsire a negocierilor”, inspirată din stilul de negociere al lui Trump.
