Parlamentari americani cer Congresului să limiteze utilizarea forţei militare de către Donald Trump în Iran

62554306
Getty

Parlamentari democrați și republicani cer Congresului să limiteze folosirea forței militare de către Trump în Iran și să evite escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, relatează Reuters.

Având în vedere că liderii republicani din Senat şi Camera Reprezentanţilor susţin cu tărie atacurile SUA asupra principalelor instalaţii nucleare iraniene, pare puţin probabil ca vreo rezoluţie care să afirme puterea Congresului de a restricţiona acţiunile lui Trump să poată fi adoptată de ambele camere.

Senatorul democrat american Tim Kaine, din Virginia, a declarat că intenţionează să obţină votul Senatului în această săptămână cu privire la o măsură care i-ar impune lui Trump să înceteze ostilităţile împotriva Iranului, cu excepţia cazului în care acest lucru este autorizat în mod explicit printr-o declaraţie de război din partea Congresului.

Reprezentantul republican Thomas Massie, din Kentucky, şi reprezentantul democrat Ro Khanna, din California, au declarat că doresc un vot cu privire la o lege similară pe care au introdus-o în Camera Reprezentanţilor.

„Este vorba despre SUA care se aruncă într-un război la alegerea lui Donald Trump, fără ca Statele Unite să aibă vreun interes de securitate naţională imperios care să justifice o astfel de acţiune, mai ales fără o dezbatere şi un vot în Congres”, a declarat Kaine în emisiunea „Face the Nation” a postului CBS.

Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, şi liderul majorităţii din Senat, John Thune, au fost informaţi în prealabil despre acţiunea militară a SUA, potrivit unor surse familiarizate cu acest subiect. Membrii Congresului vor fi informaţi marţi.

Atacurile asupra instalaţiilor nucleare iraniene de sâmbătă au divizat mişcarea populistă MAGA a lui Trump, unii lideri susţinându-l pe preşedinte, iar alţii cerând încetarea ostilităţilor după aşa-numitele „războaie fără sfârşit” ale SUA în Irak şi Afganistan, care au urmat atacurilor din 11 septembrie 2001 pe teritoriul american.

„Eu reprezint o parte a coaliţiei care l-a ales pe preşedintele Trump. Eram obosiţi de războaie fără sfârşit”, a declarat Massie pentru CBS. „Ni s-a promis că vom acorda prioritate veteranilor, politicilor noastre de imigrare şi infrastructurii noastre”.

Massie şi Kaine au afirmat că nu există nicio urgenţă care să-l oblige pe Trump să acţioneze unilateral.

„Nu exista nicio ameninţare iminentă la adresa Statelor Unite”, a declarat Massie. „Nu am fost informaţi”.

Rapoartele serviciilor de informaţii şi analiştii au ajuns la concluzii diferite cu privire la cât de aproape era Iranul de construirea unei bombe nucleare. Directorul Serviciului Naţional de Informaţii, Tulsi Gabbard, a declarat vineri că SUA dispune de informaţii potrivit cărora, dacă Iranul ar decide să facă acest lucru, ar putea construi o armă nucleară în câteva săptămâni sau luni. Oficialii americani spun că nu cred că Iranul a decis să construiască o bombă.

Iranul susţine că ambiţiile sale nucleare sunt paşnice şi axate pe producţia de energie şi cercetarea medicală. Însă programul său, care a început la sfârşitul anilor 1950 cu sprijinul SUA, a devenit suspect în ultimii ani, Teheranul accelerând îmbogăţirea uraniului la 60%, puţin sub nivelul necesar pentru fabricarea armelor, de 90%, şi restricţionând accesul inspectorilor internaţionali la instalaţiile sale.

Trump a promis duminică să-l susţină pe principalul adversar al lui Massie în alegerile intermediare din 2026, afirmând că criticile congresmanului din Kentucky la adresa atacului asupra Iranului şi opoziţia faţă de eforturile legislative ale lui Trump au demonstrat că acesta nu este aliniat cu noua bază a partidului.

„MAGA nu are nimic de-a face cu politicienii leneşi, grandioşi şi neproductivi, dintre care Thomas Massie face cu siguranţă parte”, a scris Trump pe Truth Social.

Republicanii exprimă păreri diferite

O altă susţinătoare loială a lui Trump, deputata Marjorie Taylor Greene, a criticat şi ea duminică decizia lui Trump, dar a insistat că nu este vorba de lipsă de loialitate.

„Îl pot susţine pe preşedintele Trump şi pe administraţia sa pentru multe dintre lucrurile minunate pe care le fac, chiar dacă nu sunt de acord cu bombardarea Iranului şi implicarea într-un război fierbinte început de Israel”, a scris republicana din Georgia pe X.

„El are toată autoritatea de care are nevoie în temeiul Constituţiei SUA şi al legii federale pentru a lua astfel de decizii în acest moment”, a adăugat ea.

Alţi aliaţi ai lui Trump au respins afirmaţiile potrivit cărora acţiunile sale împotriva Iranului au încălcat Constituţia SUA şi o lege federală care restricţionează acţiunile unilaterale ale unui preşedinte la situaţii care implică un atac asupra Statelor Unite.

„Avea toată autoritatea necesară în conformitate cu Constituţia. Ei greşesc”, a declarat senatorul Lindsey Graham, un aliat ferm al lui Trump, care de mult timp este o voce importantă în Congres în materie de politică externă a SUA.

„Dacă nu vă place ce face preşedintele în materie de război, puteţi tăia fondurile”, a declarat republicanul din Carolina de Sud în emisiunea „Meet the Press” a NBC.

Atacurile asupra Iranului au fost în general salutate de legislatorii republicani, care au declarat că operaţiunea a afectat capacitatea Iranului de a obţine o armă nucleară.

„Preşedintele a luat decizia corectă şi a făcut ceea ce trebuia să facă”, a declarat Johnson într-o postare pe X, sâmbătă seara. „Comandantul suprem a evaluat că pericolul iminent era mai mare decât timpul necesar Congresului pentru a acţiona”.

Constituţia SUA împarte puterile de război în cadrul guvernului federal, numind preşedintele comandant suprem al forţelor armate, dar lăsând Congresului autoritatea exclusivă de a declara război. Echilibrul s-a schimbat, Congresul renunţând în ultimii ani la utilizarea puterii militare în favoarea preşedinţilor ambelor partide.

Democraţii au declarat însă că este prea devreme pentru a spune dacă misiunea a avut succes, avertizând că Iranul ar fi putut muta materialul nuclear în alte amplasamente, departe de ţintele americane.

„Tragedia acestei ţări este că continuăm să intrăm în aceste războaie din străinătate. A doua zi, declarăm triumfător că misiunea a fost îndeplinită, iar apoi americanii sunt lăsaţi să suporte consecinţele timp de decenii”, a declarat Khanna pentru CBS.

Articol recomandat de sport.ro
Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova
Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova
Citește și...
Washingtonul a pus în alertă toate bazele militare din lume, ca măsură de precauție în cazul unui posibil atac al Iranului

După raidul american asupra siturilor nucleare iraniene, Donald Trump susţine că instalaţiile de îmbogăţire a uraniului au fost şterse de pe faţa pământului.

Iran a atacat o țară din Europa. ”Acesta este doar începutul”

Hackerii Teheranului au paralizat în weekend serviciile municipale din Tirana și amenință să distrugă infrastructura digitală a Albaniei, ca răzbunare pentru faptul că țara din Europa găzduiește 3.000 de disidenți iranieni.

Israel a redeschis temporar spaţiul aerian pentru evacuarea a zeci de mii de turiști blocați

Israelul a redeschis temporar spațiul aerian duminică și îl va extinde luni pentru a ajuta zeci de mii de călători blocați după atacul SUA asupra Iranului, informează Reuters.

Recomandări
După dronele trimise în România, rușii atacă și frontiera Poloniei. ”Barbarii ruși sunt la porțile voastre, dragi parteneri”

Două atacuri cu drone rusești au vizat duminică dimineață granița Ucrainei cu Polonia. Într-unul dintre ele a fost lovit și un tren cu pasageri. Incidentele din vestul frontului vin în paralel cu dronele rusești care apar zilnic și în România.

Accident cumplit pe DN15, în Mureș. Două persoane au murit, iar alte patru, între care un minor, au fost rănite

Două persoane au murit şi patru au fost rănite, duminică, în urma unui accident rutier produs pe DN 15, în judeţul Mureş.

Canada ar putea deveni „membru asociat” al UE. Mark Carney negociază o apropiere fără precedent de blocul comunitar

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, doreşte relaţii mai strânse cu Uniunea Europeană şi analizează posibilitatea ca ţara sa să devină „membru asociat” al blocului comunitar, scrie duminică The Wall Street Journal (WSJ).