Panică în Franța: Copiii devin victime ale violenței extreme din războaiele drogurilor din Marsilia
Un grup de copii a descoperit trupul lui Adel în drumul spre școală, chiar în momentul în care părinții săi se pregăteau să meargă la poliție pentru a-l declara dispărut, arată BBC într-un reportaj.
O siluetă grotescă, carbonizată, culcată, cu un genunchi ridicat, ca și cum s-ar fi odihnit pe una dintre plajele din apropierea Marsiliei.
Avea 15 ani când a murit, în felul „obișnuit”: un glonț în cap, apoi benzină turnată peste corpul său fragil și incendiat.
Cineva chiar a filmat scena pe plajă – cel mai recent episod dintr-o serie sumbră de execuții urmate de incendiere, legate de războaiele tot mai violente ale drogurilor din acest oraș-port, războaie alimentate din ce în ce mai mult de rețelele sociale și marcate acum de acte de violență complet aleatorii și de rolul tot mai mare al copiilor, adesea constrânși să intre în această lume.
„E haos acum”, spune un membru firav al unei bande, ridicându-și tricoul într-un parc din apropiere pentru a arăta un torace brăzdat de cicatricile a cel puțin patru gloanțe – urmele unei tentative de asasinat comise de o bandă rivală.
Ministerul Justiției din Franța estimează că numărul adolescenților implicați în traficul de droguri a crescut de peste patru ori în ultimii opt ani.
„Sunt într-o bandă de la 15 ani. Dar acum totul s-a schimbat. Codurile, regulile – nu mai există reguli. Nimeni nu mai respectă nimic în ziua de azi. Șefii încep... să folosească puști. Îi plătesc cu firimituri. Și ajung să-i ucidă pe alții fără motiv. E anarhie, în tot orașul”, spune tânărul, acum în jur de 20 de ani, care ne-a cerut să-i folosim porecla, „Nemuritorul”.
În toată Marsilia, polițiști, avocați, politicieni și activiști comunitari vorbesc despre o psychose – o stare de traumă colectivă sau panică – care cuprinde anumite părți ale orașului, în timp ce se discută dacă soluția este o reacție polițienească și mai dură sau abordarea sărăciei cronice din comunități.
„E o atmosferă de frică. Este evident că traficanții de droguri domină și câștigă teren pe zi ce trece”, spune o avocată locală, care a cerut anonimat pentru a evita represalii împotriva ei sau a familiei.
„Statul de drept este acum subordonat bandelor. Până nu vom avea din nou un stat puternic, trebuie să fim precauți”, explică ea, referindu-se la decizia recentă de a nu mai reprezenta victime ale violenței bandelor.
„E atâta concurență în traficul de droguri încât... oamenii sunt gata să facă orice. Așa că avem copii de 13 sau 14 ani care sunt recrutați ca observatori sau dealeri. Copiii văd cadavre, aud despre ele în fiecare zi. Și nu mai sunt speriați nici de a ucide, nici de a fi uciși”, spune activistul comunitar Mohamed Benmeddour.
Declanșatorul actualei psychose din Marsilia a fost uciderea, luna trecută, a lui Mehdi Kessaci, un tânăr de 20 de ani în practică la poliție, fără nicio legătură cu traficul de droguri. Mulți cred că moartea lui a fost un avertisment pentru fratele său, Amine Kessaci, un activist anti-bande în vârstă de 22 de ani și politician aspirant.
Acum aflat sub protecția strictă a poliției, Amine Kessaci a vorbit cu BBC despre moartea fratelui său și despre vinovăția pe care o simte.
„Ar fi trebuit să-mi fac familia să părăsească Marsilia? Lupta vieții mele va fi să mă împac cu această vină”, spune el.
Amine Kessaci a devenit cunoscut la nivel național în 2020, după ce fratele său mai mare, Brahim, membru al unei bande, a fost ucis și el.
„Această psychose o trăim de ani de zile. Știm că viețile noastre atârnă de un fir de păr. Dar totul s-a schimbat după Covid. Atacatorii sunt tot mai tineri. Victimele sunt tot mai tinere”, spune el.
„Fratele meu mai mic a fost o victimă inocentă. A existat o vreme când adevărații bandiți... aveau un cod moral. Nu ucideau ziua, nu în fața tuturor. Nu ardeau cadavre. Mai întâi amenințau cu un glonț în picior... Astăzi toate aceste etape au dispărut.”
