Oficial maghiar după declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon: "E ofensator, provoacă tensiuni inutile"
Marcarea în fiecare an a Tratatului de la Trianon ca sărbătoare în România este un fapt uimitor şi profund ofensator pentru naţiunea maghiară, afirmă Árpád János Potápi, secretar de stat al Cancelariei Prim-ministrului ungar.
Declarația intervine după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea privind declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
Secretarul de stat responsabil pentru politici naţionale semnalează, într-un comunicat transmis MTI, că, potrivit legii promulgate miercuri în România, marcarea în fiecare an a Tratatului de la Trianon va deveni sărbătoare oficială în România, ceea ce este profund ofensator nu doar pentru maghiarii din Transilvania, ci şi pentru întreaga naţiune maghiară, scrie News.ro.
”Este uimitor şi trist că, în toiul unei pandemii, problema unui stat membru al UE este să adopte o lege care “să târască prin noroi drepturile celei mai mari comunităţi naţionale care trăieşte pe teritoriul său”, a scris Árpád János Potápi.
În opinia sa, ”să obligi membrii unei comunităţi naţionale să sărbătorească cea mai neagră zi din propria istorie, nu numai că nu se încadrează în principiile UE, ci reprezintă şi o “mare lipsă de respect” faţă de membrii comunităţii, a subliniat secretarul de stat.
”Această măsură serveşte doar pentru a provoca tensiuni inutile între naţionalităţile care trăiesc pe teritoriul ţării”, a adăugat politicianul.
Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, promulgată de Iohannis
Pe 3 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon şi a respins cererea de reexaminare a propunerii legislative formulată de preşedintele Klaus Iohannis.
Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei acestui Tratat de la Trianon, pe data de 4 iunie. Astfel, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic.
Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale. Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică.
Pe 15 iulie, Curtea Constituţională a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la legea de declarare a zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins, consfinţind includerea Transilvaniei în teritoriul României.
