Oficial de la Budapesta: Ungaria nu îl va aresta pe Vladimir Putin dacă va intra pe teritoriul ungar
Ungaria nu îl va aresta pe preşedintele rus Vladimir Putin dacă acesta ar intra pe teritoriul ungar, întrucât nu ar exista niciun temei juridic, a declarat joi Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban.
Ungaria a semnat şi a ratificat Statutul de la Roma, document în baza căruia a fost înfiinţată Curtea Penală Internaţională (CPI), instanţa ce a emis vineri un mandat de arestare pe numele actualului preşedinte al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, acuzat de deportarea ilegală a mii de copii ucraineni, scrie Agerpres.
CPI susţine că există motive rezonabile pentru a crede că Putin poartă o responsabilitate penală individuală în acest caz.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Fiind întrebat dacă Vladimir Putin ar fi arestat în cazul în care acesta intră în Ungaria, Gergely Gulyas a spus că Statutul de la Roma nu a fost promulgat în Ungaria. ''Ne putem referi la legislaţia ungară şi pe baza acesteia noi nu îl putem aresta pe preşedintele rus... întrucât statutul CPI nu a fost promulgat în Ungaria'', a explicat Gulyas.
El a precizat că guvernul ungar ''nu şi-a definitivat o poziţie'' cu privire la mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin. ''Aceste decizii nu sunt cele mai fericite întrucât ele duc lucrurile către escaladare şi nu către pace, aceasta este opinia mea personală, subiectivă'', a adăugat demnitarul ungar.
Curtea Penală Internaţională a emis vineri mandate de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi al comisarului prezidenţial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru deportarea a mii de minori ucraineni în Rusia.
Rusia nu este parte a Statutului de la Roma, ceea ce înseamnă că mandatele de arestare emise de CPI nu au forţă juridică pe teritoriul său. Totuşi, decizia CPI ar putea împiedica deplasarea preşedintelui rus în oricare din cele 123 de state ce recunosc jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale.
Rusia nu a negat că a luat mii de copii din Ucraina de la începutul a ceea ce ea numeşte o ''operaţiune militară specială'', dar susţine că scopul a fost de a-i proteja.
