Netanyahu a cedat și a amânat reforma justiției. Cum a ajuns la un acord cu liderii extremei drepte
Dezbaterea proiectului legislativ pentru reformarea justiției, care i-a scos pe israelieni în stradă, a fost amânată, a anunțat premierul Beniamin Netanyahu.
Sindicatele, dar și asociația oamenilor de afaceri, decretaseră, luni, grevă generală, după o noapte de proteste ample, generate de demiterea ministrului Apărării.
Acesta a fost sancționat de premier, pentru că a cerut o suspendare temporară a procesului de adoptare a controversatei legi. În cele din urmă, Netanyahu a cedat.
Confruntat cu paralizia economiei, nesupunere din partea armatei, precum și cu riscul imploziei coaliției de guvernare, premierul Netanyahu a ajuns la o înțelegere cu liderii extremei drepte israeliene și a amânat controversatul proiect legislativ.
Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian: „Din responsabilitate națională, din dorința de a evita o ruptură în mijlocul poporului, am decis să suspend discutarea proiectului de lege în această sesiune a Knesset-ului (parlamentul israelian), ca să avem suficient timp să obținem un consens larg și să adoptăm legislația în viitoarea sesiune a Knesset-ului”.
Anunțul nu a avut darul de a-i liniști pe nemulțumiți.
Cum a obținut Netanyahu acordul extremei dreapta
Ca să obțină acordul partidului de extremă dreapta, Netanyahu a acceptat cererea lui Itamar Ben Gvir, ministrul Securității Naționale, și i-a permis să formeze o "Gardă Națională" care să lupte împotriva infracțiunilor. Decizia nu a fost primită prea bine de opoziția israeliană.
Ehud Barak, fost prim-ministru al Israelului: „Garda Națională nu e o idee proastă, probabil e ceva necesar. Dar tipul ăsta, Ben Gvir, a fost pus sub acuzare de 53 de ori și condamnat de opt ori. Una dintre condamnări a fost pentru legături cu terorismul. Nu terorismul arab, ci terorism în mijlocul comunității evreiești. Așa că e un pas de lunatic făcut de Netanyahu, care dovedește că nu mai judecă limpede ceea ce se întâmplă”.
Erou de război și, totodată, cel mai longeviv premier al Israelului, laicul Beniamin Netanyahu a format, la începutul anului, cel mai de dreapta guvern din istoria țării, având în componență inclusiv extrema-dreapta religioasă. Neîntârziat, ministrul Justiţiei a inițiat un plan de reforme judiciare care include adoptarea unei clauze "derogatorii" care să permită parlamentului să anuleze cu majoritate simplă o decizie a Curţii Supreme. Simplificând situația, întrucât este judecat în mai multe dosare de corupție și abuz de putere, Netanyahu era dornic să evite pușcăria cu orice preț.
În lipsa unei Constituţii propriu-zise, Curtea Supremă este singura care controlează activitatea guvernului, având până acum puterea să anuleze norme pe care le consideră contrare legilor de bază cu rang constituţional.
Sâmbătă, ministrul Apărării Yoav Gallant, parlamentar din partidul Likud al lui Netanyahu, a rupt unitatea guvernului cerând public premierului să suspende legislaţia propusă. Răspunsul lui Netanyahu a fost să-l demită. Spontan, israelienii au ieșit cu zecile de mii din case.
După o noapte nebună, sindicatele și asociațiile oamenilor de afaceri au declarat greva generală, paralizând țara: avioanele nu mai zboară, magazinele sunt închise, iar spitalele primesc doar urgențe absolute.
Yuval Noah Harari, istoric, autorul cărții Sapiens: „Și Washingtonul, principalul aliat pe plan internațional al Tel Avivului, s-a declarat îngrijorat de situația explozivă din Israel, iar administrația Biden a făcut apel la părțile implicate să găsească o cale de mijloc”.
Etichete: benjamin netanyahu, israel, proteste,
