Moment istoric în Caucaz, în absența Rusiei. Cu Trump de față, Azerbaidjanul și Armenia au făcut pace după decenii de lupte

Pashinyan Aliyev Trump
AFP

După aproape patru decenii de conflict sângeros care până de curând nu părea să se sfârșească, Azerbaidjanul și Armenia au semnat un acord de pace în prezența președintelui american Donald Trump.

De remarcat este absența Rusiei din acest moment istoric, care nu mai joacă un rol central în Caucazul de Sud.

Liderii Armeniei și Azerbaidjanului, Nikol Pashinyan și Ilham Aliyev, au semnat vineri un acord de pace în prezența președintelui american Donald Trump la Washington, după aproape patru decenii de conflict sângeros în Karabakh.

„Astăzi instaurăm pacea în Caucazul de Sud”, a declarat președintele Azerbaidjanului, Aliyev. „Astăzi scriem o nouă pagină importantă de istorie.”

Premierul armean Pashinyan a adăugat că acest acord reprezintă „deschiderea unui capitol de pace”. „(Noi) punem bazele unei povești mai bune decât cea pe care am avut-o în trecut”, a adăugat el.

Citește și
Ilham Aliyev
Situația se încinge din nou în Caucaz. Președintele azer amenință că va „distruge” Armenia: „Este un stat fascist”

„Țările Armenia și Azerbaidjan se angajează să pună capăt definitiv tuturor luptelor”, a declarat Trump într-o conferință de presă comună cu cei doi lideri.

„Au suferit foarte mult timp de atâția ani, mulți au încercat să găsească o soluție, Uniunea Europeană, rușii, dar nu s-a întâmplat nimic”, a adăugat el. „Dar cu acest acord am reușit în sfârșit să facem pace.”

În septembrie 2023, Azerbaidjanul a recâștigat controlul deplin asupra regiunii Karabakh după o campanie militară fulgerătoare, iar în ultimul an, Baku și Erevan au înregistrat progrese în normalizarea relațiilor lor, potrivit Euronews.

Deși la ceremonia de semnare de vineri au participat nu numai Pashinyan și Aliyev, ci și Trump, foștii adversari au reușit să se împace numai atunci când nu a mai fost implicată nicio terță parte, inclusiv Washingtonul și Moscova. Dar, spre deosebire de Rusia, SUA vor beneficia de acordul de pace.

Între timp, UE a declarat că salută acordul și a calificat semnarea acestuia drept „o cale către o pace durabilă și sustenabilă pentru ambele țări și pentru întreaga regiune, care culminează cu ani de eforturi din partea UE”.

UE a solicitat, de asemenea, „punerea în aplicare a măsurilor convenite” pentru a asigura un progres constant și fără sincope către normalizarea completă a relațiilor dintre Azerbaidjan și Armenia.

„Ruta Trump” în Caucazul de Sud

Armenia și Azerbaidjanul au convenit să creeze un coridor de tranzit important, care va fi denumit „Ruta Trump pentru pace și prosperitate internațională”.

Acesta va conecta Azerbaidjanul continental și regiunea Nakhchivan, care se învecinează cu Turcia, aliatul Baku, prin teritoriul Armeniei.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că noul coridor de tranzit va „permite conectivitatea fără obstacole între cele două țări, respectând în același timp suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei și poporul său”.

Azerbaidjanul și Nakhchivanul sunt separate de o porțiune de 32 de kilometri din teritoriul Armeniei.

Pentru Baku, coridorul oferă o conexiune terestră directă cu Nakhchivan, consolidează legăturile cu Turcia și consolidează câștigurile postbelice prin diplomația infrastructurii.

De asemenea, consolidează poziția Azerbaidjanului ca nod crucial de transport și logistică la scară globală. Inițial, Azerbaidjanul nu dorea implicarea niciunei terțe părți și prefera ca acesta să fie sub controlul Baku, fără implicarea SUA, Europei sau Rusiei.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
Citește și...
Mai mulți preoți și polițiști din Armenia s-au bătut în plină stradă. Care a fost motivul altercațiilor. VIDEO
Mai mulți preoți și polițiști din Armenia s-au bătut în plină stradă. Care a fost motivul altercațiilor. VIDEO

O altercație a izbucnit vineri în Armenia între poliție și preoți, la două zile după arestarea unui arhiepiscop acuzat de tentativă de lovitură de stat, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Biserica Apostolică și autoritățile de la Erevan.  

Situația se încinge din nou în Caucaz. Președintele azer amenință că va „distruge” Armenia: „Este un stat fascist”
Situația se încinge din nou în Caucaz. Președintele azer amenință că va „distruge” Armenia: „Este un stat fascist”

Președintele azer Ilham Aliyev a catalogat Armenia drept un „stat fascist” și amenință că va „distruge” această țară dacă nu va fi imediat dezarmată.

Decizie incredibilă a Armeniei. Și-a donat aproape toate rachetele antiaeriene Ucrainei și rămâne fără apărare
Decizie incredibilă a Armeniei. Și-a donat aproape toate rachetele antiaeriene Ucrainei și rămâne fără apărare

Unul dintre foștii sateliți statali ai Rusiei, Armenia, care s-a poziționat însă vehement în ultimul timp contra Kremlinului, și-a donat aproape întregul său arsenal de rachete antiaeriene Ucrainei. Armenia a rămas, practic, lipsită de apărare aeriană.

 

Recomandări
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO

Responsabilii americani i-au avertizat pe omologii europeni că, dacă nu-și consolidează până în 2027 capacitățile defensive, Statele Unite își vor sista participarea la anumite mecanisme de apărare ale NATO.

Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei
Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei

Energie termică gratis, fluidizarea traficului rutier sau locuințe pentru tineri. ȘtirileProTv.ro vă prezintă cele mai importante promisiuni electorale ale candidaților la alegerile pentru Primăria Capitalei, care sunt organizate în 7 decembrie 2025.

Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă
Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă

Criza apei din Prahova și Dâmbovița se îndreaptă spre o posibilă soluționare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vineri seară alimentarea cu apă va fi reluată treptat, dar a avertizat că apa nu va fi deocamdată potabilă.