Modelul suedez în lupta anti COVID-19 nu este o opțiune. Cât de reală este imunitatea colectivă
A lăsa noul coronavirus să circule liber în societate pentru ca populaţia să ajungă, aşa cum au sugerat anumite voci, la imunitate colectivă "nu este o opţiune", a declarat luni directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), citat de AFP.
"Niciodată în istoria sănătăţii publice, imunitatea colectivă nu a fost utilizată ca strategie pentru a reacţiona la o epidemie şi cu atât mai puţin la o pandemie. Este problematic din punct de vedere ştiinţific şi etic", a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o conferinţă de presă, scrie Agerpres.
"A lăsa cale liberă unui virus periculos, pe care nu îl înţelegem încă pe deplin, este pur şi simplu contrar eticii. Nu este o opţiune", a insistat el.
Pandemia cauzată de noul coronavirus a făcut peste 1 milion de victime la nivel mondial, după ce biroul OMS din China a anunţat apariţia maladiei COVID-19 la sfârşitul lunii decembrie.
"Marea majoritate a persoanelor din cele mai multe ţări sunt susceptibile să contracteze virusul. Studiile de seroprevalenţă sugerează că în cele mai multe ţări, mai puţin de 10% din populaţie a fost infectată", a detaliat directorul OMS.
El a explicat, de asemenea, că nu sunt cunoscute suficient de multe informaţii despre imunitatea de care se bucură persoanele care au contractat deja COVID-19 şi a subliniat că anumiţi indivizi s-au reinfectat.
"Cele mai multe dintre persoanele infectate de virus dezvoltă o reacţie imunitară pe parcursul primelor săptămâni, dar nu ştim dacă acest răspuns este puternic sau durabil, nici dacă el diferă de la o persoană la alta", a explicat Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Potrivit spuselor sale, conceptul de imunitate colectivă este utilizat în campaniile de vaccinare şi a reamintit că, în cazul variolei, este nevoie ca 95% din populaţie să fie vaccinată pentru ca restul de 5% de persoane nevaccinate să fie protejate.
În cazul poliomielitei, acest prag este de 80%.
Modelul suedez
Decizia autorităților suedeze de a nu impune restricții anti-pandemie a fost aspru criticată la începutul pandemiei, însă se pare că a dat roade.
Oficialii de la Stockholm au susținut încă de la începutul pandemiei că virusul va prezenta o provocare pe termen lung și că ar fi mai benefic pentru populație să își continue activitatea zilnică și să dezvolte imunitate față de Sars-CoV-2.
Oamenii au fost îndemnați să lucreze de acasă, acolo unde a fost posibil, dar școlile, barurile și restaurantele au rămas în mare parte deschise și, în timp ce oamenii sunt îndemnați să păstreze distanța de 1,5 metri unul de celălalt, Suedia nu a impus purtarea măștilor în magazine sau în mijloacele de transport.
Inițial, oamenii de știință au criticat această abordare, pe care au considerat-o riscantă, iar unii au prezis că 180.000 din cei 10,2 milioane de suedezi ar putea muri.
Prof. Hans-Gustaf Ljunggren, Institutul Karolinska pentru boli infecţioase: „Este posibil să avem, sau să dezvoltăm, un anume gen de imunitate care să fi contribuit la starea actuală.”
Numai că, atunci când locuitorii din Stockholm au fost testaţi pentru imunitate, doar 7% aveau destui anticorpi în organism pentru a lupta împotriva bolii. Însă n-au fost făcute teste şi pentru aşa-numitele "limfocite T" care, de asemenea, conferă organismului rezistenţă la infecţie.
În Suedia, cea mai mare parte a populaţiei a respectat recomandările sanitare.
Apoi, ţara scandinavă are un sistem medical şi de protecţie socială care îi poate ajuta pe toţi la nevoie, fie pe bolnavi, fie pe cei care, eventual, rămân fără loc de muncă.
Numărul cazurilor de COVID-19 consemnate în Suedia de la începutul epidemiei a depășit 92.800, dintre care peste 5.800 sunt decese.
Etichete: coronavirus, imunitate colectiva, OMS,
.webp)
