Modelul negocierilor de pace în care Kievul crede cu tărie. Putin taie elanul ucrainenilor

62435910
AFP

Incursiunea Ucrainei pe teritoriul Rusiei consolidează poziția Kievului de a face presiuni pentru negocieri de pace, potențial folosind un cadru care ar putea continua chiar dacă Kremlinul refuză să își trimită diplomații la întâlniri față în față.

Kievul, se pare, are un model al pactului de pace, acela din iulie 2022, care i-a permis să reia exporturile de cereale din Marea Neagră. În cadrul acestui format diplomatic, Rusia și Ucraina au lucrat la acorduri separate, supravegheate de ONU și Turcia ca intermediari, fără un acord direct între Moscova și Kiev.

Între timp, la Kiev, există convingerea că lovitura fulgerătoare a trupelor sale peste graniță, în regiunea rusă Kursk, a consolidat poziția de negociere a Ucrainei.

Putin nu are chef de discuții

„În regiunea Kursk, putem vedea clar cum instrumentul militar este utilizat în mod obiectiv pentru a convinge Rusia să intre într-un proces de negociere echitabil”, a declarat consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak la sfârșitul săptămânii trecute.

Însă, președintele rus Vladimir Putin a subliniat că nu are chef de discuții.

Citește și
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo

„Despre ce fel de negocieri putem vorbi cu oameni care atacă fără discernământ populația civilă și infrastructura civilă sau încearcă să creeze amenințări la adresa instalațiilor nucleare? Despre ce putem vorbi cu ei?”, a spus Putin fără nici o urmă de ironie, având în vedere istoricul Rusiei în ceea ce privește devastarea orașelor ucrainene, uciderea civililor și recurgerea la șantaj cu privire la centrala electrică Zaporojia, ocupată de Rusia.

Modelul Mării Negre ar depăși acest impas, au declarat doi înalți oficiali ucraineni pentru POLITICO. „Acesta este planul pe care îl vizăm”, a declarat un oficial apropiat de biroul prezidențial ucrainean, vorbind sub rezerva anonimatului.

„Baza pentru ceea ce dorește Ucraina este un plan în 10 puncte elaborat de președintele Volodimir Zelenski în 2022 - care acoperă o serie de subiecte precum securitatea alimentară și energetică, restaurarea integrității teritoriale a Ucrainei și retragerea trupelor ruse. Acest format s-a accelerat acum, Andriy Yermak, șeful biroului președintelui și principalul responsabil cu politica externă al lui Zelenski, declarând pentru European Pravda că 10 grupuri de lucru - inclusiv ambasadori și experți - au fost înființate pentru a elabora planuri de acțiune și calendare”, mai scrie sursa citată.

Yermak a indicat, de asemenea, acordul de la Marea Neagră ca un potențial format: „Nu am avut negocieri cu Rusia. Am avut negocieri cu Turcia și ONU, iar ei au negociat cu Rusia. A fost un succes. Coridorul a funcționat timp de un an - au existat o mulțime de probleme, dar a funcționat. Trebuie să recunoaștem acest lucru. Un format similar ar putea fi folosit din nou”.

Rusia nu vine la summitul de pace al Kievului

Zelenski dorește ca o propunere comună de pace să rezulte din reuniunile inițiate de Ucraina în timpul acelui summit. Țările favorabile Rusiei care iau parte la punerea în aplicare a programului de pace ar trebui să își prezinte propunerile Moscovei în timpul unui al doilea summit pentru pace pe care Kievul dorește să îl organizeze până la sfârșitul acestui an.

Dar Rusia a declarat deja că nu va veni la acest summit și a numit formula de pace a Ucrainei „complet inacceptabilă” pentru Kremlin.

Astfel, ucrainenii au decis că Moscova are nevoie de încurajări, spunând că raidurile asupra Rusiei vor înceta atunci când se va obține un acord de pace.

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo

O explozie a avariat o intrare în ambasada americană, în noaptea de sâmbătă spre duminică, provocând pagube materiale uşoare, fără să rănească pe cineva.

Bloomberg: Producția de drone sinucigașe Shahed în Iran a încetinit, dar nu s-a oprit
Bloomberg: Producția de drone sinucigașe Shahed în Iran a încetinit, dar nu s-a oprit

Atacurile israeliene și americane asupra Iranului au încetinit producția dronei sinucigașe Shahed-136, dar nu au distrus-o, potrivit unui articol din Bloomberg.

ONU: ”Discursul urii rasiste” al lui Donald Trump încurajează intoleranța și incită la infracțiuni
ONU: ”Discursul urii rasiste” al lui Donald Trump încurajează intoleranța și incită la infracțiuni

Ura rasistă promovată agresiv de Donald Trump încurajează intoleranța și incită la comiterea de infracțiuni de ură, este concluzia unui raport emis de un organism al ONU. 

Recomandări
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete
Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete

România își mărește bugetul pentru situații de criză. Potrivit unui proiect de lege, scris la Ministerul Finanțelor, Administrația Națională a Rezervelor de Stat ar putea primi anul acesta 656 de milioane de lei, cu 25% mai mult, decât anul trecut.