Misterul din jurul lui Van Gogh, deslusit dupa mai bine de un secol. Adevaratul motiv pentru care si-ar fi taiat urechea
Timp de mai bine de un secol, adevaratul motiv pentru care pictorul olandez Van Gogh a decis sa isi taie urechea a fost invaluit in mister.
Cea mai cunoscuta teorie care a vehiculat era cea care sustinea ca pictorul a facut acest gest extrem din unor certuri cu un alt artist celebru, Paul Gauguin.
Astfel, noile teorii ale cercetatorilor indica faptul ca de fapt, Van Gogh si-a taiat urechea dupa ce a aflat vestea ca fratele lui, cel care il sustinea financiar, urma sa se casatoreasca, conform The Guardian.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Vestea l-a nelinsitit pe Van Gogh, care se temea ca fratele sau Theo nu il va mai putea sustine financiar si ca nu vor mai putea fi la fel de apropiati ca si pana acum.
Pana acum, insa, s-a crezut ca pictorul a aflat asta abia dupa ce si-a taiat urechea. Dar acum, scriitorul Martin Bailey a mers mai departe si a studiat ce s-a intamplat, iar noua sa teorie este prezentata in cartea "Studio of the South". Dovezile descoperite indica faptul ca acesta a aflat dintr-o scrisoare de la fratele sau, pe data de 23 decembrie 1888. In acea perioada, Van Gogh se straduia sa devina un artist de renume, dar nu reusise sa vanda nicio pictura, iar fratele sau il sustinea financiar.
Scriitorul Martin Bailey a reusit sa demonstreze ca Theo ii expediase deja mamei sale o scrisoare prin care ii cerea permisiunea de a se casatori si ca Jo ii contactase, de asemenea, pe fratele ei mai mare, care ii raspunsese deja intr-o telegrama de felicitare, ce i-a fost livrata tot pe 23 decembrie. Martin Bailey este sigur ca Theo i-a scris si fratelui sau in acelasi timp cu scrisoarea trimisa mamei si ca vestea despre casatorie se afla in scrisoarea livrata la adresa la care se afla celebra Casa Galbena din Arles, pe 23 decembrie. Acesta a fost incidentul care l-a impins pe Van Gogh sa recurga la gestul extrem de a-si taia urechea.
Taietura cu lama l-a facut pe Van Gogh sa sangereze abundent. Pictorul a impachetat urechea taiata intr-o coala de hartie si s-a dus in bordelul sau preferat, unde i-a dat-o unei tinere pe care o cunostea. O alta carte recenta, scrisa de Bernadette Murphy, a sugerat ca tanara in cauza nu era o prostituata, ci fiica unui fermier local, care lucra acolo ca servitoare. Murphy a descoperit si un desen, realizat de un doctor dupa mult timp de la incident, care sugera ca Van Gogh si-a taiat intreaga ureche, nu doar un lob din ea. In ambele scenarii prezentate se spune ca tanara a despachetat coala de hartie, a lesinat imediat, Van Gogh a parasit bordelul in fuga, iar clientii au chemat politia.
Paul Gauguin s-a intors in Casa Galbena in dimineata urmatoare, cand era Ajunul Craciunului, gasindu-i pe politisti in fata intrarii si pe artist intins in patul sau plin de sange. Theo, care spera sa petreaca primul Craciun alaturi de logodnica lui, a ajuns in Arles in prima zi de Craciun pentru a-si vizita fratele aflat in spital. Van Gogh - dupa ce a fost inchis pentru o scurta perioada intr-o camera izolata - a fost eliberat pe 7 ianuarie si i-a scris lui Theo: ”In curand, zilele bune vor veni si voi incepe (sa pictez, n.r.) livezile care vor fi din nou in floare”. In ciuda unei recidive si a unei noi spitalizari, artistul olandez a continuat sa picteze pana cand a plecat din Arles, in aprilie.
Operele sale din acea perioada sunt cele mai indragite si cele mai apreciate. Din pacate, la varsta de 37 de ani, macinat de suferinta si boli psihice, Van Gogh s-a sinucis. Opera sa, insa, avea sa-l transforme cateva decenii mai tarziu in unul dintre cele mai cunoscuti si influenti pictori din istorie.