Mecanismul de redresare şi rezilienţă în valoare de 672,5 miliarde €, aprobat de Parlamentul European

10-02-2021 14:16


reziliență

Parlamentul European a aprobat, miercuri, Mecanismul de redresare şi rezilienţă, conceput pentru a ajuta ţările UE să combată efectele pandemiei de COVID-19.

Regulamentul referitor la obiectivele, finanţarea şi normele de accesare ale Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) a fost adoptat cu 582 voturi 'pentru', 40 'împotrivă' şi 69 de abţineri, transmite Agerpres.

PE precizează că mecanismul este cel mai important element constitutiv al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare 'Next Generation EU', în valoare de 750 de miliarde de euro.

Astfel, se pun la dispoziţie 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi pentru a finanţa măsuri naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei.

Cum pot fi accesați banii

 

Conform PE, se pot finanţa prin MRR şi proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior. Finanţarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele din UE pot cere o prefinanţare de până la 13% pentru planurile lor de redresare şi rezilienţă.

Pentru a putea să beneficieze de finanţare, planurile naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziţia spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică şi competitivitatea, precum şi coeziunea socială şi teritorială. Sunt eligibile pentru finanţare şi planurile care ajută instituţiile să se pregătească pentru crize şi să reacţioneze la ele. Mai pot fi finanţate politicile pentru copii şi tineret, inclusiv pentru învăţământ şi formarea de competenţe.

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puţin 37% din buget, iar acţiunilor din domeniul digital cel puţin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social şi economic de durată şi să includă reforme cuprinzătoare şi un pachet robust de investiţii. Ele nu pot prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu.

"Votul de astăzi înseamnă că banii vor fi direcţionaţi către persoanele şi regiunile afectate de pandemie, că acest sprijin vine pentru a combate criza actuală şi pentru a ne consolida capacitatea de a depăşi provocările viitoare", a spus marţi, în timpul dezbaterii din PE, eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PPE), unul dintre principalii membri ai PE implicaţi în negocieri, citat într-un comunicat de presă.

"Mecanismul de redresare şi rezilienţă va contribui la modernizarea economiilor noastre şi la ecologizarea acestora. Am stabilit norme privind modul de cheltuire a banilor, dar le-am conceput suficient de flexibile pentru a răspunde diferitelor nevoi ale statelor membre. În cele din urmă, aceste fonduri nu trebuie utilizate pentru cheltuieli bugetare obişnuite, ci pentru investiţii şi reforme", a adăugat el.

"MRR este răspunsul corect la impactul provocat de virus. Acesta are două obiective. Pe termen scurt, redresarea, prin sprijinirea venitului naţional brut, a investiţiilor şi a gospodăriilor. Pe termen lung, aceşti bani vor genera schimbări şi progrese în vederea îndeplinirii obiectivelor noastre digitale şi climatice. Ne vom asigura că măsurile vor reduce sărăcia şi şomajul, şi vom ţine seama de impactul diferenţiat al crizei în funcţie de gen. Sistemele noastre de sănătate vor deveni, de asemenea, mai reziliente", a declarat la rândul său eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial (S&D), unul dintre negociatorii principali.

"Destinul Europei este în mâinile noastre. Avem datoria de a asigura redresarea şi rezilienţa tinerilor şi copiilor noştri, care se vor afla în centrul redresării. Unul dintre cei şase piloni ai Mecanismului de redresare şi rezilienţă este dedicat în special acestora, ceea ce înseamnă investiţii în educaţie, reforme ghidate de nevoile acestora şi sprijin pentru a-i ajuta să dobândească competenţele de care vor avea nevoie. Nu dorim ca generaţia următoare să fie o generaţie izolată", a afirmat şi eurodeputatul român Dragoş Pîslaru (Renew), de asemenea unul dintre principalii eurodeputaţi implicaţi.

Decizie salutată de CE

 

Comisia Europeană a salutat votul Parlamentului European, spunând că el confirmă acordul politic la care s-a ajuns în decembrie 2020 referitor la Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

"Acest vot marchează un pas important în direcţia punerii la dispoziţia statelor membre a unor împrumuturi şi granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro în sprijinul reformelor şi al investiţiilor", susţine CE într-un comunicat de presă.

"Este esenţial să învingem virusul cu ajutorul vaccinurilor, însă avem, de asemenea, datoria să ajutăm cetăţenii, întreprinderile şi comunităţile să iasă din criza economică. Mecanismul de redresare şi rezilienţă va mobiliza 672,5 miliarde de euro în acest scop, prin investiţii care vor sprijini tranziţia verde şi transformarea digitală a Europei, precum şi rezilienţa sa pe termen lung, în beneficiul tuturor. Salut votul pozitiv al Parlamentului European, acesta reprezentând un pas important în direcţia activării Mecanismului de redresare şi rezilienţă", afirmă preşedinta CE, Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

După aprobarea oficială a regulamentului de către Consiliu, acesta va intra în vigoare la o zi după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.

Cîțu: "Sunt fonduri importante pentru redresarea economiei"

 

Într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului, premierul Florin Cîțu subliniază că, prin acest mecanism, România va putea atrage peste 30 de miliarde de euro, bani care ar urma să fie folosiţi pentru finanţarea investiţiilor în infrastructură, digitalizare, economia verde, reforme structurale, precum şi construcţia de noi spitale şi modernizarea celor existente.

"Salut votul din Parlamentul European privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, prin care România va putea atrage peste 30 de miliarde de euro. Sunt fonduri importante pentru redresarea economiei afectate de criza sanitară. Îi vom valorifica cu atenţie pentru finanţarea investiţiilor în infrastructură, digitalizare, economia verde şi reforme structurale. Din banii la care România va avea acces prin acest mecanism financiar european vom finanţa şi construcţia de noi spitale, precum şi modernizarea şi extinderea celor existente. Vrem să finalizăm în Guvern cât mai curând Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât România să aibă acces într-un termen cât mai scurt la această finanţare europeană", a precizat Florin Cîţu.

Barna: "O decizie istorică"

 

Copreşedintele USR PLUS Dan Barna a calificat drept "o decizie istorică" aprobarea în Parlamentul European a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

"30 de miliarde vor reveni României prin PNRR. Aceşti bani reprezintă o şansă uriaşă pentru ţara noastră şi ea poate fi fructificată doar dacă finanţăm cu ei proiecte care au întotdeauna în spate o logică a reformei şi a investiţiilor", a scris vicepremierul, pe pagina sa de Facebook.

El a menţionat că, în urma discuţiei avute marţi cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor, s-a căzut de acord asupra câtorva priorităţi care trebuie finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: reforma administrativă, eficientizarea administraţiilor publice, precum şi interconectarea bazelor de date ale instituţiilor publice, investiţii în educaţie/învăţământul dual, mutarea zonelor industriale în afara oraşelor, decontaminarea industrială, regenerarea urbană, proiecte integrate de punere în siguranţă a clădirilor publice, dezvoltarea zonelor metropolitane, refacerea infrastructurii de gaze medicinale astfel încât spitalele româneşti să fie mai sigure, infrastructura rutieră.

Sursa: Agerpres