Maia Sandu depune jurământul pentru învestirea în funcţie şi îşi începe oficial cel de-al doilea mandat de preşedinte

Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat prezidenţial, după ce în al doilea tur de scrutin, desfăşurat la 3 noiembrie, l-a învins pe candidatul susţinut de către socialişti şi alte forţe proruse, Alexandr Stoianoglo, cu un avans de peste 10% procente. Victoria sa a fost posibilă însă cu ajutorul voturilor moldovenilor din diaspora, ceea ce a făcut Moscova să o considere lipsită de legitimitate în Republica Moldova.

Ceremonia oficială de depunere a jurământului de către şefa statului, Maia Sandu, pentru funcţia de preşedintă a Republicii Moldova va avea loc în ziua în care expiră actualul mandat. Evenimentul se va desfăşura la Palatul Republicii, începând cu ora 11:00.

Constituţia prevede că rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel târziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei” - scrie Ziarul de Gardă.

După închiderea şedinţei solemne comune a Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, în jurul orei 12:30, preşedinta nou învestită se va deplasa pe jos spre monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi va depune o coroană de flori în calitatea sa de comandant suprem al forţelor armate, conform programului anunţat luni de Preşedinţie. Apoi, se va deplasa pe jos spre sediul Preşedinţiei, unde i se va prezenta onorul de către Garda de Onoare.

Citește și

Ambițiile lui Trump în Groenlanda, motiv de satisfacție la Moscova: „Dezintegrarea uniunii transatlantice”

Curtea Constituţională a confirmat, la 28 noiembrie, rezultatele alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie şi a validat al doilea mandat al preşedintei Maia Sandu.

Comisia Electorală Centrală a constatat că în turul al doilea de scrutin, 930.139 de alegători şi-au exprimat votul pentru Maia Sandu (55,35 la sută), iar 750.430 de alegători pentru Alexandr Stoianoglo (44,65 la sută). În turul întâi, desfăşurat la 20 octombrie concomitent cu un referendum pentru înscrierea în Constituţie a parcursului proeuropean al ţării, Stoianoglo avusese 25,95 la sută din voturi, iar Maia Sandu 42,49 la sută într-o cursă la care au luat startul 11 candidaţi.

Potrivit Curţii Constituţionale, „Maia Sandu a fost aleasă prin vot egal, direct, secret şi liber exprimat”, dar totodată, luând în considerare informaţiile oferite de către oamenii legii, preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole, a denunţat în această campanie electorală „ingerinţe externe fără precedent în vederea coruperii votului, implicarea cultelor religioase în activităţi de agitaţie electorală şi prezenţa discursurilor caracterizate de ură şi a afirmaţiilor discriminatorii”. Cu toate acestea, având în vedere că în procesul alegerilor şi la numărarea voturilor nu au fost comise încălcări de natură să influenţeze rezultatele alegerilor, Curtea Constituţională a constatat că alegerile R. Moldova din 20 octombrie şi 3 noiembrie s-au desfăşurat cu respectarea Constituţiei.

În cele peste trei decenii de la independenţa ţării, Maia Sandu este singurul şef al statului moldovean care este ales prin sufragiu direct pentru două mandate consecutive. Singurul preşedinte care a mai avut două mandate succesive a fost comunistul Vladimir Voronin, însă acesta a fost ales de Parlament.

Maia Sandu este al şaselea preşedinte ales al ţării, după Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, Nicolae Timofti şi Igor Dodon. Timp de aproape doi ani, între septembrie 2009 şi martie 2012, Republica Moldova a avut trei preşedinţi interimari - Mihai Ghimpu (circa trei luni), Vlad Filat (două zile) şi Marian Lupu (aproape 15 luni).

Dacă primul mandat al Maiei Sandu începea în plină pandemie, noul mandat începe tot sub auspiciile unei crize şi ale unei situaţii de urgenţă decretate în sectorul energetic al ţării. Având legătură directă cu războiul de la graniţă din Ucraina, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova este pusă sub semnul precarităţii odată cu expirarea, la sfârşitul anului, a acordului de tranzit al gazelor ruseşti prin Ucraina. Regiunea separatistă Transnistria riscă să rămână fără gaze ruseşti, ceea ce periclitează aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova de la centrala din Cuciurgan. Între timp, Moscova îşi foloseşte gazul ca armă şi ca mijloc de şantaj, iar la nivel propagandistic ridică tonul, acuzând-o direct pe Maia Sandu că vrea să preia prin forţă militară Transnistria, ameninţând totodată că îşi va apăra cetăţenii din stânga Nistrului.

Dincolo de războiul din Ucraina, Republica Moldova se confruntă, la rândul său, cu un război hibrid lansat de Moscova, care nu vede cu ochi buni orientarea proeuropeană a preşedintei Maia Sandu şi pierderea fostei republici sovietice din sfera sa de influenţă. În ultimul an, cel puţin, Republica Moldova a revenit cu regularitate între subiectele abordate la conferinţele de presă săptămânale ale purtătoarei de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, una dintre vocile principale ale propagandei Kremlinului, care nu ratează nicio ocazie pentru a o ataca pe Maia Sandu şi pentru a recurge la o retorică ameninţătoare ce aminteşte de pseudopretextele folosite atunci când Moscova a invadat Ucraina.

O altă provocare importantă pentru Maia Sandu în viitorul destul de apropiat vor fi alegerile parlamentare de anul viitor. Odată cu interferenţa rusă prin intermediari precum oligarhul fugar Ilan Şor, deja vizibilă la alegerile prezidenţiale, dublată de o criză economică şi energetică, sunt temeri în ceea ce priveşte componenţa viitorului parlament. Fără o majoritate proeuropeană, pe care Maia Sandu a avut-o în primul său mandat, reformele ţării sunt periclitate, iar drumul către UE s-ar putea bloca, aşa cum s-a întâmplat în cazul Georgiei. Prerogativele preşedintelui Republicii Moldova, ca şi în Georgia, sunt destul de limitate şi nu oferă o pârghie reală de putere. Indubitabil, principala realizare în primul mandat al Maiei Sandu este obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la aderarea în Uniunea Europeană şi începerea negocierilor cu Bruxelles-ul. Maia Sandu îşi doreşte ca ţara să poată face parte din familia europeană în 2030. 

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu