11 țări din Schengen au reintrodus controalele la frontieră în urma conflictului Israel-Hamas, de frica teroriștilor
Conflictul din Orientul Mijlociu i-a pus în alertă pe europeni. În ultimele săptămâni, mai multe țări Schengen au reintrodus controalele la frontieră de teama unor noi valuri de migranți printre care s-ar putea ascunde teroriști.
Atacurile din Franța, Belgia și Germania au întărit deciziile de impunere a restricțiilor de circulație între țări.
27 de țări din toată Europa fac parte în acest moment din Schengen, zona de liberă circulație în care așteaptă să intre de ani buni și România și Bulgaria. Doar că, în ultimele săptămâni, acest rai european în care oricine se putea mișca liber, fără restricții, s-a blocat.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Sunt 11 țări care au reintrodus controale la frontierele terestre. Printre ele Franța, Germania și Austria, care și-au motivat deciziile prin dorința de a stopa migrația ilegală. Ultimele care s-au alăturat listei sunt Italia, care a impus controale la frontiera cu vecina Slovenia, care la rându-i a făcut același lucru la granița cu Ungaria și Croația, care nici n-a apucat să se bucure prea mult de libera circulație, fiind intrată în Schengen de mai puțin de un an. Tot cu efect de domino s-a produs și reintroducerea controalelor între Germania și Polonia sau Cehia, care au anunțat că vor controla intrările dinspre Slovacia.
Numărul mare de islamiști radicalizați prezenți deja în Occident a determinat mai multe guverne europene să ridice gradul de alertă teroristă, iar măsura a fost justificată având în vedere atacurile recente de la o școală din Arras în Franța, de la Bruxelles în Belgia și de la o sinagogă din Berlin în Germania. În plus, europenii se tem de creșterea numărului de migranți care sosesc pe ruta balcanică din Orientul Mijlociu, dar și pe mare dinspre Africa. Acesta a fost de altfel și motivul invocat de Austria atunci când s-a opus aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Nancy Faeser, SPD, Ministru federal pentru Afaceri Interne, Germania: „Am întărit semnificativ forțele Poliției Federale la granițele noastre. Trebuie să distrugem afacerile bandelor din Germania”.
Iar această decizie categorică împotriva traficului de migranți își găsește rapid susținători în rândul populației indiferent de țară, în ciuda întârzierilor care pot apărea la granițe, câtă vreme este în joc siguranța cetățenilor.
Ivan Molan, primarul din Brežice: „Indiferent de ce spune oricine, fie că este terorism, fie că sunt migranți, este practic același grup de oameni și acesta este rezultatul logic pentru mine”.
Conform reglementărilor europene, aceste restricții trebuie să aibă caracter temporar și nu se pot întinde pe mai mult de 6 luni. Analiștii cred că tendința este de a permanentiza controalele, mai ales că există riscul ca un nou val masiv de migranți să se îndrepte în curând spre Europa din Orientul Mijlociu.
.webp)
