Lovitura data de maghiari exploatarilor de gaze din Marea Neagra. Gazoductul BRUA s-ar putea opri in Ungaria
Transportatorul maghiar de gaze FGSZ a anuntat vineri ca gazoductul Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria (BRUA), coridor care va interconecta statele din regiune de vestul Europei, se va opri in Ungaria.
Astfel, gazoductul nu va mai ajunge pana in Austria, asa cum prevede proiectul, sustinut si finantat de UE, anuntul luand prin suprindere partile implicate si piata europeana a energiei, cu atat mai mult cu cat Austria a coordonat proiectul, potrivit publicatiei icis.com, citata de News.ro.
Operatorul maghiar de transport FGSZ a anuntat astfel ca nu mai este in masura sa organizeze un sezon deschis pe sectiunea de conducte romano-ungaro-austriaca. In schimb, FGSZ a mentionat ca singura parte "viabila din punct de vedere economic" a conductei Bulgaria-Ungaria-Romania-Austria (BRUA) ar fi interconectorul existent intre Romania si Ungaria, care ar putea fi extins de la capacitatea actuala de 4,4 miliarde de metri cubi la 5,26 miliarde de metri cubi pe an.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Totodata, operatorul maghiar a declarat ca a contactat transportatorul roman de gaze Transgaz in vederea desfasurarii unei proceduri de sezon deschis in acest sens, care ar avea un draft aproape identic doar pentru proiectul Romania-Ungaria.
Transgaz a semnat miercuri un memorandum cu operatorii sistemelor de transport gaze naturale din Grecia (DESFA), Bulgaria (Bulgartransgaz), Ungaria (FGSZ) si ai ICGB, compania care dezvolta interconectarea dintre Grecia si Bulgaria, privind coridorul vertical de gaze ce ar urma sa lege sistemele de transport gaze naturale din Romania, Ungaria, Austria, Bulgaria si Grecia.
Conceptul unui coridor vertical, care va permite transportul gazelor naturale din regiunea Caspica spre Europa Centrala, s-a conturat la Bruxelles in 2014, in contextul obiectivelor Uniunii Europene (UE) de a diversifica rutele si sursele de aprovizionare ale statelor membre. In cazul in care regulamentul este aprobat de ANRE, autoritatea romana de reglementare in domeniul gazelor, data initiala de incepere a operatiunilor comerciale, 1 octombrie 2022, va continua sa se aplice, potrivit FGSZ.
Oficialii romani si maghiari ar trebui sa aprobe reglementarea pana la data de 1 august, in caz contrar, procedeul trebuie sa fie reluat de la zero, insa in concordanta cu codul de retea european CAM.
Anuntul operatorului maghiar FGSZ a surprins piata energiei si partile implicate, cu atat mai mult cu cat Austria a coordonat proiectul Romania-Ungaria-Austria (ROHUAT) in ultimii trei ani, organizand workshop-uri juridice pentru finalizarea proiectului.
"Initial, proiectul ROHUAT ar fi asigurat o mai mare securitate a aprovizionarii prin conectarea rezervei de gaze din Marea Neagra la infrastructura europeana de gaze. Odata cu aceasta turnura, noua sursa ar fi sacrificata si ar limita, de asemenea, activitatea in amonte pe pietele noi”, potrivit unei surse citate de icis.com. In lumina noilor informatii, se va modifica si grupul tinta, intrucat gazul a fost destinat initial hub-urilor din Europa de Vest prin punctul de frontiera Baumgarten din Austria.
In forma sa initiala condusa de UE, BRUA ar trebui sa parcurga o distanta de 582 km pe relatia sud-nord, care leaga Bulgaria de hub-ul Baumgarten din Austria. Aceasta ar include atat infrastructura existenta, cat si cea noua, oferind o alternativa de aprovizionare si o noua ruta care ar ajuta regiunea sa nu mai depinda de gazele rusesti.
Gazele naturale ar putea veni fie din Marea Neagra, fie din regiunea caspica, cand noile volume vor fi lansate pana la sfarsitul deceniului. Cu toate acestea, daca Austria este exclusa din proiect, gazul natural ar putea fi alimentat in alte tari regionale. Potrivit FGSZ, gazul ar putea fi exportat in Slovacia, Ucraina, Serbia si Croatia. Capacitatile interconectorului slovac sunt de 1,75 miliarde de metri cubi pe an, conducta ucraineana are o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi pe an, cea sarba de 4,81 miliarde metri cubi pe an, iar cea croata de 2,62 miliarde metri cubi.
Daca reglementarea va fi aprobata si gazul nu va mai fi livrat catre Austria, companiile care se asteapta sa exporte gazul din Marea Neagra, inclusiv ExxonMobil din SUA sau OMV din Austria, ar putea fi blocate la exporturile regionale, potrivit sursei citate. In schimb, compania Gazprom din Rusia ar putea sa foloseasca infrastructura existenta pentru a vinde gazul rusesc in regiune, in conditiile in care Rusia se afla in curs de construire a conductei TurkStream, care va traversa Marea Neagra.
Lucrarile de constructii au inceput deja pe primul fir, care va furniza gazul pe piata turca. Gazprom a declarat in luna februarie ca a inceput si construirea sectiunii offshore a celui de-al doilea fir, care s-ar putea conecta la infrastructura onshore existenta din Bulgaria.
Sursa foto: Transgaz
