Război în Ucraina, ziua 57. Dmitro Kuleba se va întâlni, la București, cu premierul Ciucă şi cu ministrul Bogdan Aurescu

Franţa va trimite peste 28 de tone de material medical de urgenţă în Ucraina, au anunţat joi Ministerele Afacerilor Externe şi Sănătăţii, potrivit unui comunicat comun, relatează AFP.

Acest nou transport francez pe cale rutieră, prin Polonia, include un generator de oxigen, peste 50 de aparate de respirat şi consumabilele acestora, peste 4,5 tone de medicamente precum şi un generator de mare capacitate.

„Aceste operaţiuni (...) demonstrează solidaritatea Franţei, a spitalelor sale, a autorităţilor locale şi a companiilor sale faţă de poporul ucrainean”, au adăugat cele două ministere.

Instituţia franceză pentru Sânge a donat deja două camioane în martie pentru a colecta sânge. Ele sunt utilizate în prezent în Ucraina.

O mare parte a ajutorului occidental pentru Kiev constă, de asemenea, în arme şi echipamente militare.

De la începutul războiului din 24 februarie, Franţa a livrat astfel echipamente militare în valoare de peste 100 de milioane de euro, a indicat la mijlocul lunii aprilie ministrul Forţelor Armate Florence Parly, promiţând „capacităţi militare suplimentare”.

Preşedintele american Joe Biden a anunţat joi un nou ajutor de 800 de milioane de dolari, reprezentând echipament militar.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, va face, vineri, o vizită la Bucureşti, el urmând să aibă întrevederi cu premierul Nicolae Ciucă şi cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

În cursul dimineţii de vineri, Kuleba va avea o întâlnire de lucru cu premierul Nicolae Ciucă.

Ulterior, Dmitro Kuleba va avea consultări cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.

De altfel, Dmitro Kuleba se va afla la Bucureşti la invitaţia lui Bogdan Aurescu.

Anterior, ministrul ucrainean de Externe a făcut o vizită în Bulgaria. El a îndemnat, miercuri, Bulgaria, în cursul unei vizite la Sofia, să furnizeze cât mai rapid o asistenţă militară Ucrainei, criticându-i pe membrii Guvernului bulgar care nu vor să-i livreze echipament, potrivit AFP. 

Premierul ucrainean, Denîs Şmîhal, în conferinţă de presă comună cu preşedinta Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi

Preşedinta Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite, Nancy Pelosi, şi premierul ucrainean, Denîs Şmîhal, au ţinut o conferinţă de presă, joi, pe Capitol Hill. Şmîhal a subliniat că există o serie de nevoi financiare, inclusiv în cazul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, al refugiaţilor ucraineni şi al ”activităţii de curăţare a minelor”. ”Avem nevoie de bani, avem nevoie de tehnologii, avem nevoie de sprijin”, a precizat el. Totodată, Pelosi a reiterat că preşedintele Joe Biden va solicita Congresului să menţină fluxul continuu de armament, relatează CNN.

Premierul ucrainean Denîs Şmîhal a spus că ucrainenii ”simt un mare sprijin din partea Statelor Unite, a preşedintelui Biden”.

El a discutat despre importanţa sancţiunilor, pe lângă alte forme de ajutor şi a subliniat o serie de nevoi financiare, inclusiv în cazul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, al refugiaţilor ucraineni şi al ”activităţii de curăţare a minelor”

”Avem nevoie de bani, avem nevoie de tehnologii, avem nevoie de sprijin”, a menţionat Şmîhal.

Ministerul rus de Externe a adăugat 29 de noi cetăţeni americani pe lista celor care au interdicţie să intre în Rusia, inclusiv pe vicepreşedintele Statelor Unite, Kamala Harris, şi pe directorul executiv al gigantului tehnologic Meta, Mark Zuckerberg, relatează BBC.

Cei adăugaţi pe listă sunt „lideri de top, reprezentanţi ai comunităţii de afaceri, academicieni şi jurnalişti care modelează agenda rusofobă, precum şi soţii şi soţiile unui număr de oficiali de rang înalt”, se arată într-un comunicat publicat joi pe pagina oficială a ministerului.

Tuturor persoanelor vizate li s-a interzis pe termen nelimitat intrarea în Federaţia Rusă „ca răspuns la sancţiunile anti-ruse care continuă să se extindă”.

Decizia a venit la scurt timp după ce preşedintele american Joe Biden a anunţat noi sancţiuni împotriva cetăţenilor ruşi şi un pachet în valoare de 800 de milioane de dolari în sprijin militar pentru Ucraina.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat joi Parlamentului portughez pentru a solicita sprijinul acestei ţări care va marca luni 48 de ani de la Revoluţia Garoafelor, care a pus capăt mai multor decenii de dictatură fascistă şi unui război colonial, relatează AFP.

„Poporul dvs, care va comemora în curând Revoluţia Garoafelor, care v-a eliberat de dictatură, ştie foarte bine ce simţim. (...) Ştiţi ce aduc Ucrainei moartea şi dictatura”, a declarat el în cadrul unui discurs prin videoconferinţă.

Ca şi la precedentele sale intervenţii similare în faţa parlamentelor occidentale, printre care Parlamentul European şi Adunarea Generală a ONU, Zelenski a apărut îmbrăcat în haine militare, aşezat în faţa drapelului ţării sale, vorbind în ucraineană cu traducere simultană.

„Nu ne batem numai pentru independenţa noastră, ci pentru supravieţuirea noastră”, a pledat el, înainte de a cere trimiterea de „armament greu” sau susţinerea Lisabonei pentru un nou val de sancţiuni împotriva Moscovei în urma invadării Ucrainei de către armata rusă.

Atunci când Volodimir Zelenski a cerut şi susţinerea Portugaliei pentru o viitoare aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, preşedintele Parlamentului portughez, Augusto Santos Silva, a subliniat în intervenţia sa că ţara sa „se luptă în continuare pentru menţinerea unităţii, esenţiale pentru eficienţa deciziilor” UE sau NATO.

Vicepreşedintele Novatek, Serghei Protosenya, soţia şi fiica sa au fost găsiţi morţi în Spania la doar o zi după ce cadavrele vicepreşedintelui Gazprombank, Vladislav Avayev, şi ale familiei sale au fost găsite în circumstanţe similare la Moscova

Anchetatorii încearcă să descopere dacă moartea vicepreşedintelui gigantului energetic Novatek, Serghei Protosenya, şi a familiei sale în conacul lor din Spania a fost un caz de crimă-sinucidere domestică sau o lovitură organizată.

Cadavrele lor au fost descoperite la doar o zi după ce vicepreşedintele Gazprombank, Vladislav Avayev, a fost găsit mort în circumstanţe similare, alături de familia sa, la Moscova.

Detectivii anchetează dacă incidentele au fost rezultatul tragic al violenţei domestice sau dacă au înscenate.

Pentagonul: Forţele aeriene americane trimit Ucrainei peste 121 de drone Phoenix Ghost special concepute

Forţele aeriene americane au dezvoltat noul sistem de drone Phoenix Ghost ca răspuns la nevoile Ucrainei în războiul cu Rusia. Peste 121 de drone Phoenix Ghost vor fi furnizate Ucrainei, potrivit unui purtător de cuvânt al Pentagonului, relatează CNN.

Noul pachet de ajutor american destinat Ucrainei include peste 121 de sisteme Phoenix Ghost, a anunţat Pentagonul.

”A fost dezvoltat rapid de către Forţele Aeriene, ca răspuns în mod specific la cerinţele ucrainene”, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby.

”Oferă capabilităţi similare cu seria Switchblade de sisteme fără pilot - capabilităţi similare, dar nu exacte. Există diferenţe în domeniul capacităţii ale sistemului Phoenix Ghost”, a mai subliniat oficialul american.

Cu toate acestea, Kirby nu precizează care sunt diferenţele de capabilităţi între sistemele Switchblade şi Phoenix Ghost.

El a adăugat că noul sistem va necesita ”o pregătire minimă pentru operatorii UAS cunoscători” şi că Departamentul de Apărare al SUA ”lucrează” la aceste cerinţe cu armata ucraineană.

În plus, în ceea ce priveşte obuzierele din noul pachet de ajutor care va fi folosit pentru echiparea a cinci batalioane ucrainene suplimentare, Kirby a spus că acestea sunt furnizate potrivit nevoilor ucrainene pentru luptele în regiunea Donbas, care departamentul se aşteaptă să le continue ”zile şi săptămâni de acum înainte”.

Spania a trimis un nou lot de 200 de tone de echipament militar în Ucraina, inclusiv vehicule grele de transport şi muniţie, a declarat premierul Pedro Sanchez, în timpul unei vizite la Kiev, alături de omologul său danez, Mette Frederiksen, joi, relatează The Guardian.

Vorbind în cadrul unei conferinţe de presă comună cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski şi premierul danez, Mette Frederiksen, Sanchez a spus: ”Acesta este cel mai mare transport efectuat până acum, care valorează mai mult decât dublul a ce am trimis până în prezent”, a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez în cadrul unei conferinţe de presă comună cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski şi premierul danez, Mette Frederiksen.

Preşedintele american Joe Biden a anunţat, joi, lansarea programul ”Uniţi pentru Ucraina”, prin care Statele Unite vor ajuta până la 100.000 de ucraineni să ajungă direct din Europa în SUA. 

De asemenea, întrebat de un reporter dacă Vladimir Putin a câştigat controlul asupra Mariupolului, Biden a subliniat că ”este îndoielnic” şi că ”nu există nicio dovadă că Mariupol a căzut în totalitate”.

”Două treimi din copiii ucraineni şi aproximativ 5 milioane de ucraineni şi-au părăsit casele. Vom primi 100.000 de ucraineni. Astăzi anunţ programul ”Uniţi pentru Ucraina”, un nou program care să îi ajute să vină direct din Europa în SUA. Va fi complementar celorlalte căi legale precum vizele pentru imigranţi sau refugiaţi. Vor oferi un canal prin care pot veni direct dacă au un membru de familie sau un sponsor”, a mai argumentat Biden.

Ucraina prelungeşte legea marţială pentru încă 30 de zile

Rada Supremă, Parlamentul Ucrainei, a aprobat prelungirea legii marţiale în ţară cu încă 30 de zile, relatează CNN.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat lege marţială în toată ţara în urma invaziei ruse din 24 februarie.

Premierul ucrainean Denîs Şmîhal a sosit în dimineaţa zilei de joi la Casa Albă, alături de Oksana Markarova, ambasadorul Ucrainei în Statele Unite, unde s-au întâlnit cu Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate naţională, iar preşedintele Joe Biden s-a oprit şi el la discuţie, oficialul ucrainean urmând să aibă o întâlnire cu secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, relatează CNN.

Un oficial de la Casa Albă a declarat că Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate naţională, s-a întâlnit cu Şmîhal joi dimineaţă, iar preşedintele american Joe Biden a fost şi el prezent.

De asemenea, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, se va întâlni cu premierul ucrainean, potrivit unui oficial Trezoreriei. De asemenea, în cadrul întâlnirii vor participa şi secretarul adjunct al Trezoreriei Wally Adeyemo, precum şi ministrul ucrainean de Finanţe, Sergii Marchenko.

Preşedintele american Joe Biden anunţă încă 800 de milioane de dolari ajutor militar pentru a spori şi mai mult capacitatea Ucrainei de a lupta în est, în regiunea Donbas, cu arme de artilerie grea, obuziere, muniţie şi mai multe drone tactice.

”Nicio navă care a navigat sub pavilion rusesc sau care este deţinută sau operată de interese ruse nu va avea voie să intre în porturile Statelor Unite”, a mai afirmat Biden. De asemenea, săptămâna viitoare liderul SUA va trimite Congresului o solicitare suplimentară de buget pentru a menţine fluxul de ajutor militar către Ucraina, relatează CNN.

”Anunţ un alt pachet în valoare 800 de milioane de dolari pentru a spori şi mai mult capacitatea Ucrainei de a lupta în est, în regiunea Donbas, cu arme de artilerie grea, obuziere, muniţie şi mai multe drone tactice. E un alt tip de teren, necesită arme pentru a avea eficienţă maximă”, a afirmat Biden.

Un nou schimb de prizonieri a avut loc, joi, între Ucraina şi Rusia. Nouăsprezece ucraineni au fost eliberaţi, printre ei aflându-se şi răniţi, a declarat vicepremierul ucrainean, Irina Vereşciuk, relatează CNN.

”Astăzi (n.r. joi) aducem acasă 19 persoane, inclusiv 10 militari (printre care 2 ofiţeri) şi nouă civili”, a afirmat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.

”De data aceasta sunt răniţi printre cei eliberaţi, iar acest lucru este foarte important. Ulterior, ei vor putea primi tratament complet şi vor putea fi supuşi reabilitării”, a mai precizat înaltul oficial ucrainean.

Primarul oraşului Mariupol susţine că autobuzele care trebuiau să evacueze joi civilii nu au sosit încă

Vadim Boichenko, primarul oraşului ucrainean asediat Mariupol, a declarat, joi, că autobuzele care trebuiau să înceapă să evacueze cetăţenii din oraş după-amiaza nu au sosit încă. El a mai subliniat că nu există nicio posibilitate de evacuare a civililor din complexul siderurgic Azovstal joi, deoarece nu există o încetare stabilă a focului, relatează CNN.

Autorităţile ucrainene au anunţat anterior, joi, că vor încerca să evacueze femeile, copiii şi bătrânii din oraş, printr-un punct de adunare pe Bulevardul Shevchenko, lângă mall-ul Port City, la ora 14:00 ora locală (ora 14:00, ora României).

”Peste 200 de locuitori din Mariupol s-au adunat pentru evacuare. Cineva a spus că ar exista o abordare personală referitor la cine ar trebui evacuat. Mai întâi doar femei însoţite de copii, apoi femei fără copii şi bătrâni. Coada s-a format deja, aşteaptă evacuarea, dar nu vedem autobuze în zare la ora 15:05 în punctul pe care l-am identificat”, a declarat Boicenko

El a mai spus că peste 100.000 de persoane au fost transportate începând cu 13 martie de la Mariupol pe teritoriul controlat de armata ucraineană.

Marea Britanie anunţă o nouă rundă de sancţiuni împotriva Rusiei care vizează generalii ruşi

Marea Britanie a anunţat o nouă rundă de sancţiuni care vizează ”atât generalii care comit atrocităţi în prima linie, cât şi persoanele şi întreprinderile care susţin armata lui Putin”, a precizat, joi, Ministerul britanic al Afacerilor de Externe, relatează CNN. Printre cei vizaţi se află şi un general implicat în masacrul de la Bucea.

”Atacul imoral al Rusiei asupra poporului Ucrainei este clar pentru toată lumea. Aceştia (n.r. ruşii) vizează în mod deliberat spitalele, şcolile şi nodurile de transport din Mariupol şi nu numai, aşa cum au făcut-o în Cecenia şi Siria”, a declarat ministrul britanic de Externe, Liz Truss, într-un comunicat.

”Marea Britanie este neclintită în sprijinul ei pentru Ucraina şi în tragerea la răspundere a lui Putin şi a regimului său. Noul val de sancţiuni de astăzi vizează generalii şi companiile de apărare care au mâinile întinate de sânge”, a adăugat Truss.

Kremlinul a afirmat, joi, că Moscova încă aşteaptă răspunsul Ucrainei la cea mai recentă propunere scrisă a Rusiei în cadrul negocierilor de pace dintre cele două părţi şi a întrebat de ce preşedintele ucrainean Volodimr Zelenski nu era la curent cu documentul respectiv, relatează Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, miercuri, că nu a văzut sau auzit nimic referitor la documentul pe care Kremlinul a precizat că l-a înmânat părţii ucrainene în care îşi exprimă revendicările în cadrul negocierilor de pace.

”Repet încă o dată, aşa cum am spus ieri, formulările noastre, de fapt cea mai recentă versiune a lor, au fost înmânate oponenţilor noştri, delegaţiei ucrainene de negociere”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Peskov a mai afirmat că Rusia este la curent cu declaraţiile lui Zelenski, ”care ridică şi anumite întrebări despre motivul pentru care nimeni nu îl informează pe preşedintele Zelenski cu privire la versiunile ruseşti ale textului”.

Ministrul sârb de Interne: Serbia ar trebui să-şi reconsidere aderarea la UE din cauza presupuselor presiuni occidentale de a impune sancţiuni Rusiei

Ministrul sârb de Interne, Aleksandar Vulin, declară că Serbia ar trebui să îşi reconsidere obiectivul de a adera la Uniunea Europeană (UE) din cauza presupuselor presiuni occidentale de a se alătura sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei în urma războiului declanşat în Ucraina, relatează The Associated Press.

Ministrul sârb de Interne, Aleksandar Vulin, a răspuns joi la întrebarea unui reporter cu privire la un proiect de rezoluţie al Parlamentului European prin care se cere Serbiei să adopte sancţiuni împotriva Rusiei dacă doreşte cu adevărat să adere la UE.

Oficialul sârb a declarat pentru televiziunea de stat RTS că proiectul ”indică în mod clar că Uniunea Europeană nu doreşte Serbia în componenţa sa” şi că ”este timpul ca Serbia să îşi reconsidere, de asemenea, decizia de a rămâne pe calea aderării la UE”.

Cu toate că Serbia a votat în favoarea a trei rezoluţii ale Naţiunilor Unite care condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ţara balcanică a refuzat să se alăture sancţiunilor occidentale impuse Moscovei.

Vulin a mai subliniat că ”suntem o naţiune veche, seculară, istorică, care îşi alege prietenii. Rusia este prietena noastră”.

Vicepremierul Ucrainei anunță că 19 persoane, inclusiv 9 civili, au fost eliberate din ruși într-un schimb de prizonieri, conform Liveumap.

Și Parlamentul Letoniei a recunoscut oficial genocidul produs de Rusia în Ucraina. Decizia fost susținută de 83 de parlamentari din toate grupurile parlamentare. Nimeni nu a votat împotrivă și nici parlamentari nu s-au abținut, conform agenției de presă letonă, LETA.

Decizia se concentrează pe mărturii și dovezi ample privind crimele brutale în masă comise de armata rusă - omor, tortură, abuz sexual în Bucea, Irpin, Mariupol și în alte locuri.

În declarație, Seimul Letoniei, parlamentul unicameral, condamnă eforturile autorităților ruse de a nega crimele comise de forțele armate ruse în Ucraina.

Estonia devine prima țară care recunoaște oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid. Parlamentul eston a aprobat o rezoluție care definește agresiunea Rusiei și crimele de război ulterioare împotriva Ucrainei drept un act de genocid și a îndemnat alte țări să facă același lucru, notează The Kyiv Independent.

Rusia anunţă joi închiderea consulatelor Estoniei, Letoniei şi Lituaniei pe teritoriul rus, ca o măsură de retorsiune faţă de măsuri similare ale ţărilor baltice, care denunţă ofensiva rusă în Ucraina, relatează AFP.

Moscova le reproşează acestor trei state vecine faptul că ”ajută militar regimul de la Kiev”.

Soldații britanici capturați de trupele Kremlinului au fost hrăniți, li s-a dat apă și ajutorul necesar, transmite Ministerul rus de Externe.

„Nu vă faceți griji, partea rusă are grijă de ei. La fel cum s-a întâmplat și cu ceilalți străini reținuti”, a spus purtătorul de cuvând al ministerului.

Boris Johnson a transmis că India a fost „foarte hotărâtă” în condamnarea atrocităților comise de Putin în Bucea.

Ministerul rus de externe a cerut Marii Britanii să oprească livrarea de armament Ucrainei, relatează Reuters.

Peste 1.000 de cadavre ale unor civili se află, în prezent, în morgile din regiunea Kiev, a declarat joi vicepremierul ucrainean Olga Stefanişina, în contextul în care Kievul acuză Moscova de ”masacrarea” a sute de civili în timpul ocupaţiei ruse a regiunii, în martie.

În total ”1.020 de corpuri ale unor civili, numai civili, se află (în morgi) în întreaga regiune Kiev”, declară AFP vicepremierul Olga Stefanişina în oraşul Borodianka, la nord-vest de Kiev.

Harkovul se află sub bombardamente intense, a declarat primarul orașului.

Rusia a amendat Google cu 4 milioane de ruble (50.000 de dolari) pentru că nu a șters informațiile „false” despre ceea ce numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk a făcut un apel urgent pe contul său de Telegram.

„Cerem de urgență Rusiei să fie deschis un coridor umanitar la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol. Acolo sunt acum aproximativ 1000 de civili și 500 de soldați răniți. Toți trebuie să fie scoși astăzi din Azovstal. Fac apel la liderii lumii și la comunitatea internațonală să-și concentreze eforturile asupra Azovstal acum. Este un moment cheie pentru un efort umanitar”.

Rusia a capturat parțial orașele ucrainene Rubijne și Popasna, însă nu au înregistrat progrese teritoriale majore, scrie BBC citând Institutul pentru Studiul Războiului din SUA.

Ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu a făcut o serie de declarații pentru agenția de știri Interfax.

„Rusia a capturat Mariupol. Situația este una calmă, deschizând calea pentru întoarcerea civililor”.

Acesta a mai spus că Rusia a evacuat peste 142.000 de civili din Mariupol.

De asemenea, susține că 1.478 de soldați ucraineni s-au predat, însă mai mult de 2.000 de militari din Ucraina încă apără combinatul siderurgic Azovstal.

„Astăzi, întregul Mariupol este sub controlul armeti Rusiei, miliția populară a Republicii Populare Donețk, iar teritoriul uzinei Azovstal, cu rămășițele naționaliștilor și mercenarilor străini localizați acolo, este blocat în siguranță”, a transmis acesta.

Președintele Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să anuleze planurile de asalt asupra combinatului siderurgic de la Mariupol, unde sunt adăpostite ultimele trupe ucrainene rămase. În schimb, acesta vrea blocarea obiectivului astfel încât „nicio muscă” să nu treacă neobservată.

Putin garantează că cei care vor părăsi unitatea vor rămâne în viață și vor fi tratați cu respect.

„Consider nepotrivit asaltul propus asupra zonei industriale. Ordon anularea lui”, i-a spus Putin ministrului Apărării din Rusia.

Comandantul unei unități din Ucraina a declarat că forțele ruse continuă bombardamentele asupra Mariupolului, potrivit CNN.

Prim-miniștrii Danemarcei și al Spaniei se vor întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, joi, la Kiev.

Premierul spanion Pedro Sanchez a ajuns deja în capitala Ucrainei.

Ministerul britanic al Apărării a transmis că se așteaptă ca Rusia să forțeze un succes semnificativ înaintea manifestațiilor de Ziua Victoriei, din 9 mai.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk a transmis pe contul său de Telegram, joi dimineață, că „patru autobuze de evacuare au reușit să iasă din Mariupol ieri printr-un coridor umanitar”.

Aceasta a specificat că persoanele din autobuz „au rămas peste noapte în Berdeansk, iar acum se îndreaptă spre Vasîlivka. Îi așteptăm în Zaporojie”.

Potrivit acesteia, noi încercări de evacuare vor avea loc joi, la ora 14, însă „situația securității este dificilă”, iar planurile se pot schimba.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski acuză Rusia de acte de terorism în țara sa în timp ce luptele continuă în Donbas.

Premierul Marii Britanii Boris Johnson se află într-o vizită diplomatice în India, pentru a-și convinge omologul, pe Narendra Modi, să susțină acțiunile occidentale împotriva Rusiei.

Președintele chinez Xi Jinping a transmis, joi, că guvernul său susține rezolvarea disputelor internaționale prin discuții, însă se opune sancțiunilor.

Izvestia, o publicație din Rusia, a obținut o listă cu artiști, jurnaliști și oameni de cultură din Ucraina cărora le este interzisă intrarea în Rusia pentru următorii 50 de ani.

Printre aceștia se numără prezentatorii TV Dmitry Komarv, Nikolai Serga, Andrey Bednyakov, muzicienii Alexei Potapenko, Anastasia Kamenskikh, Svetlana Loboda, Dmitry Monatik, Svytoslav Vakarchuk, Andrey Danilko, dar și actrița Mila Savitskaya.

Alianța The Five Eyes a avertizat că Rusia ar putea lansa atacuri cibernetice asupra statelor care susțin Ucraina.

Mulți cetățeni americani consideră că președintele Joe Biden nu dă dovadă de suficientă putere ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Un sondaj al Associated Press în colaborare cu Centrul Național de Cercetare a Opiniei arată că 54% dintre americani cred că președintele nu a fost „suficient de dur” la adresa Rusiei, în timp ce 36% dintre aceștia susțin că abordarea sa a fost una corectă.

Reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU a transmis, pe 20 aprilie, că Rusia a refuzat un armistițiu pentru Paște, conform The Kyiv Independent. O „pauză umanitară” fusese solicitată, în ziua precedentă, de secretarul general al ONU Antonio Guterres.

Operațiunea militară a Moscovei se va încheia atunci când NATO nu se va mai folosi de Ucraina pentru a amenința Rusia, a declarat Alexey Polishchuk, un oficial din Ministerul rus de Externe.

„Operațiunea specială militară se va încheia când toate sarcinile vor fi duse la bun sfârșit. Printre acestea se numără și protejarea populației din Donbas, demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, dar și eliminarea amenințărilor la adresa Rusiei venite din partea Ucrainei după capturarea acesteia de către țările NATO”, a spus acesta.

Totuși, oficialul nu a dat detalii despre cum NATO amenință Rusia folosindu-se de Ucraina.

Diplomatul a mai precizat că operațiunea „decurge conform planului” și că „toate obiectivele vor fi atinse”.

Un aliat important al președintelui Vladimir Putin susține că forțele ruse vor ocupa, joi, ultimul bastion principal al rezistenței din orașul asediat Mariupol, după ce Ucraina a porpus discuții privind evacuarea trupelor și a civililor de acolo.

„Înainte de ora prânzului sau după prânz, Azovstal va fi complet sub controlul forțelor Federației Ruse”, a declarat Ramzan Kadyrov, șeful republicii ruse Cecenia.

SUA vor anunţa o nouă rundă de asistenţă de securitate acordată Ucrainei „într-un termen foarte scurt”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, miercuri seară, în timp ce invazia brutală a Rusiei continuă, relatează CNN. SUA pregătesc un alt pachet de asistenţă militară de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina, potrivit informaţiilor de la trei oficiali înalţi ai administraţiei şi a două surse.

Unităţile militare ruse controlează în prezent 80% din regiunea Lugansk aflată în estul Ucrainei, a declarat pe Telegram miercuri seara guvernatorul regional Serhii Haidai, potrivit Agerpres.

El a spus că Rubijne şi Popasna din regiunea Lugansk sunt „parţial” sub controlul Rusiei. Sunt lupte intense de săptămâni întregi. De asemenea, bombardamentele s-au înmulţit aici, a adăugat Haidai.