Război în Ucraina, ziua 30. Franța, Turcia și Grecia vor efectua o „operațiune umanitară” de evacuare la Mariupol

Ucraina cere ca toți cetățenii ucraineni deportați forțat în Rusia din orașul asediat Mariupol să aibă posibilitatea de a se întoarce în Ucraina, spune vicepremierul Iryna Vereșciuk. Potrivit Primăriei Mariupol, până la 15.000 dintre locuitorii săi au fost mutați cu forța, conform The Kyiv Independent.

Armata rusă rămâne în controlul deplin al orașului Herson, spun locuitorii

Orașul Herson rămâne sub controlul total al Rusiei, au declarat patru locuitori ai orașului pentru CNN, spre deosebire de numărul de rapoarte de la alte instituții de presă, citând un înalt oficial american al apărării.

„Astăzi [i-am] văzut cu armele la piață, probabil căutând legume pentru a le cumpăra”, a spus un rezident pentru CNN vineri seară. „Ei pierd doar câteva sate, nu orașe”.

CNN nu numește rezidentul din cauza preocupărilor legate de securitatea lor.

Oficialul american a declarat presei, inclusiv CNN, că „am văzut rapoarte de rezistență acolo în zone despre care se spunea anterior că se află sub controlul Rusiei”.

„Nu putem corobora exact cine deține controlul asupra Hersonului, dar ideea este că nu pare să fie atât de solid sub controlul Rusiei ca înainte”, a spus oficialul. „Am susține că Hersonul este de fapt din nou un teritoriu contestat”.

Evaluarea conform căreia orașul Herson a fost contestat s-a bazat parțial pe imagini și rapoarte media din oraș care arată steagul ucrainean drapat de primărie, potrivit altor doi oficiali ai apărării.

Raportările anterioare ale CNN au confirmat că această contraofensivă militară ucraineană a ajuns în satele cele mai nordice ale regiunii Herson. Un echipaj CNN din unul dintre cele mai nordice sate din regiunea Herson, la începutul acestei săptămâni, a asistat la contraofensiva ucraineană de acolo.

Cu toate acestea, în orașul Herson, situația este neschimbată.

Forțele ucrainene au reușit să lanseze atacuri din regiunea Mykolaiv, chiar la nord, în regiunea Herson, de peste o săptămână. În timp ce locuitorii orașului continuă să organizeze proteste ample, rușii rămân ferm în control asupra acestuia și pe mare parte a regiunii în acest moment.

De exemplu, locuitorii orașului au drapat joi un steag mare ucrainean pe marginea primăriei.

Un total de 7.331 de persoane au fost evacuate vineri din orașele ucrainene prin coridoare umanitare, a declarat un înalt oficial.

Este mai mult decât dublu față de cei 3.343 care au reușit să evadeze joi.

Vicepremierul Iryna Vereshchuk a declarat, într-o postare, că 2.800 de persoane au părăsit orașul asediat Mariupol folosind transportul privat.

Putin a semnat o lege care pedepsește „informațiile false” privind acțiunea Moscovei în străinătate

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri seară o lege care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru „informaţii false” privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, relatează AFP.

Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte „difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile'” despre „activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus”.

Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă „informaţiile false” au „antrenat consecinţe grave”.

Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de „informaţii false” despre armata rusă.

Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua „în următoarele zile" o „operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol, în sudul Ucrainei, a anunţat vineri preşedintele francez, Emmanuel Macron, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Vom lansa împreună cu Turcia şi Grecia o operaţiune umanitară pentru evacuarea tuturor celor care doresc să părăsească Mariupol", a declarat Emmanuel Macron la finalul unui summit european la Bruxelles.

„Voi avea în decurs de 48 până la 72 de ore o nouă discuţie cu preşedintele (rus Vladimir) Putin pentru a stabili detaliile acesteia şi a securiza modalităţile", a spus şeful statului francez.

„Sper să reuşesc să implic în această operaţiune un număr maxim de părţi interesate", a continuat preşedintele francez, subliniind că este „în măsură" să efectueze această evacuare "chiar următoarele zile".

Emmanuel Macron a afirmat că „echipele de la Palatul Elysée" (preşedinţia Franţei) au avut vineri un schimb de opinii cu primarul Mariupolului, „un oraş cu peste 400.000 de locuitori care astăzi mai are doar 150.000 de locuitori" trăind „în situaţii dramatice".

Peste 2.000 de civili au fost ucişi la Mariupol, indică un ultim bilanţ al primăriei. Potrivit preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, aproximativ 100.000 de persoane sunt în continuare blocate în acest port strategic de la Marea Azov care este asediat de trupele ruse. 

Ucraina neagă progrese semnificative în negocierile de pace

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a declarat că negocierile de pace cu Rusia sunt dificile și a negat rapoartele conform cărora s-au făcut progrese în rezolvarea a patru din șase probleme cheie.

Aceasta vine după ce un membru al echipei de negocieri ruse a spus mai devreme că cele două părți se apropie de o înțelegere pe probleme secundare. Președintele turc Tayyip Erdogan a afirmat, de asemenea, că s-au făcut progrese în discuții.

Dar Kuleba a spus că „nu există un consens cu Rusia în privința celor patru puncte”.

„Procesul de negociere este foarte dificil”, a postat el pe Facebook. „Delegația ucraineană a luat o poziție puternică și nu renunță la cererile sale. Insistăm, în primul rând, asupra încetării focului, a garanțiilor de securitate și a integrității teritoriale a Ucrainei".

Ulterior, Kuleba a postat pe Twitter că „încă nu a existat un consens în negocieri”, plângându-se că „Rusia ține de ultimatumuri”.

El a adăugat: „Pentru a stimula o abordare mai constructivă, avem nevoie de două lucruri: mai multe sancțiuni și mai mult ajutor militar pentru Ucraina”.

Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), care operează la Geneva cel mai mare accelerator de particule din lume, a anunţat vineri noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca reacţie la invadarea Ucrainei, transmite AFP, citată de Agerpres.

În 8 martie, cele 23 de state membre ale CERN au suspendat sine die statutul de observator al Rusiei la acceleratorul LHC (Large Hadron Collider), instalaţia subterană în formă de tor cu circumferinţa de 27 de km, de la frontiera dintre Franţa şi Elveţia.

Vineri, Consiliul CERN a anunţat că oamenii de ştiinţă din cadrul proiectului european nu vor mai participa la niciun comitet ştiinţific al vreunui institut din Rusia sau Belarus, iar savanţii ruşi şi belaruşi nu vor mai fi primiţi la CERN. De asemenea, sunt suspendate toate evenimentele organizate în comun de CERN şi institutele respective.

CERN şi-a suspendat relaţiile cu Institutul Unificat de Cercetări Nucleare de la Dubna, din Rusia şi statutele de observator pe care cele două organizaţii de cercetare şi le acordaseră reciproc.

Un comunicat al CERN condamnă „cu fermitate declaraţiile anumitor institute ruse care au sprijinit invazia ilegală din Ucraina" şi consemnează că „atacul comis împotriva Ucrainei în mod premeditat şi în absenţa unei provocări a cauzat numeroase pierderi umane şi a provocat o criză umanitară". Organizaţia fondată în 1954 îşi exprimă „solidaritatea cu poporul ucrainean şi angajamentul faţă de ştiinţa pusă în slujba păcii".

Consiliul se va reuni din nou în iunie pentru a discuta situaţia actualizată. 

Ucraina a informat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că nu a existat nicio rotație a personalului tehnic la centrala nucleară de la Cernobîl din 21 martie, a anunțat vineri organul de pază nuclear al ONU, citată de CNN.

Potrivit unui comunicat al AIEA, Ucraina nu știa nici când ar putea avea loc următoarea rotație.

Autoritatea de reglementare a Ucrainei a declarat joi AIEA că bombardarea de către Rusia a punctelor de control din orașul din apropiere Slavutych, unde locuiesc mulți angajați ai centralei nucleare de la Cernobîl, „i-a împiedicat să călătorească către și dinspre centrală”, se arată în declarație.

Personalul actual care a sosit la uzină în perioada 20-21 martie a înlocuit personalul care se afla acolo de când forțele ruse au preluat controlul asupra amplasamentului pe 24 februarie, a spus AIEA.

Vineri, Agenția de Stat a Ucrainei pentru Managementul Zonei de Excluziune „a furnizat informații tehnice detaliate suplimentare despre Laboratorul Central de Analitică din orașul Cernobîl, despre care la începutul acestei săptămâni a declarat că a fost „jefuit de tâlhari”, a spus AIEA.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că „în ultimele săptămâni și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la situația dificilă cu care se confruntă personalul care operează instalații nucleare ucrainene unde este prezentă armata rusă. El a menționat că forța lor de a-și îndeplini sarcinile importante fără presiuni nejustificate” este esențială pentru a menține siguranța nucleară.

Un consilier al primarului Mariupol a spus că aproximativ 600 de persoane ar fi supraviețuit unui atac cu bombă rusesc asupra unui teatru din oraș în urmă cu nouă zile, relatează CNN.

Informațiile despre victime și supraviețuitori au apărut lent de la atacul din 16 martie, iar absența unei forțe de poliție funcționale și a unei rețele de intervenție în situații de urgență a făcut imposibilă compilarea unui număr oficial, a declarat Petro Andrișcenko pe canalul său Telegram.

În schimb, el a dezvăluit detalii despre ceea ce el a numit numere „aproape oficiale” și a explicat cum a ajuns consiliul la cifra de aproximativ 300 de decese, care a fost anunțată mai devreme în cursul zilei. CNN nu a verificat independent cifrele victimelor.

El a spus că oficialii consiliului au început cu informații despre numărul de persoane care foloseau teatrul ca adăpost, care s-a schimbat zi de zi pe măsură ce soseau noi oameni, în timp ce alții plecau.

De asemenea, ei au adunat date de la oameni care locuiau în apropierea teatrului sau s-au dus la fața locului după atac.

În cele din urmă, oficialii orașului fuseseră ajutați de un jurnalist local care avea informații specifice despre persoanele care au evadat și au părăsit orașul.

„Aceasta nu este doar mărturia unei persoane. Este rezultatul unei munci grozave și atente”, a spus Andrișcenko.

Drept urmare, a concluzionat el, cifrele „aproape oficiale” ale orașului au plasat aproximativ 900 de oameni în teatru în ziua bombardamentului.

Cele 300 de persoane care au murit se aflau la etajele superioare ale clădirii și în spatele teatrului.

Mulți dintre cei 600 care au supraviețuit erau în curs de a ieși din Mariupol către Zaporizhzhia, a spus el.

ONU spune că deține „din ce în ce mai multe informații” care coroborează existența gropilor comune din Mariupol

Organizația Națiunilor Unite a primit „din ce în ce mai multe informații” care coroborează existența gropilor comune în orașul ucrainean asediat Mariupol și a reușit să obțină „informații prin satelit” asupra unui astfel de mormânt, a declarat Matilda Bogner, șefa ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului.

„Estimăm că una dintre acele gropi comune găzduiește aproximativ 200 de persoane”, a spus ea la o conferință de presă vineri.

Ea a avertizat: nu este garantat că toate persoanele îngropate în morminte „sunt victime civile, pentru că atunci când documentăm victimele civile, nu includem victime militare și nu includem persoanele care mor din alte motive în afară de ostilități directe.”

Bogner a făcut această afirmație în timp ce a conturat o imagine dură a unui oraș în care „rata obișnuită a mortalității a crescut” din cauza lipsei materiilor prime de bază, cum ar fi alimente, electricitate și apă.

„În oraș mor oameni care nu sunt doar victime civile”, a subliniat ea.

Aleksandr Lukaşenko: Belarusul nu are „planuri să lupte în Ucraina”, putând fi atras în conflict doar dacă „ei pornesc un conflict împotriva noastră”

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko susţine că Belarusul nu are „planuri să lupte în Ucraina” şi poate fi atras în război doar dacă „ei pornesc un război împotriva” ţării, conform agenţiei de presă de stat BelTA, citată de agenţia de presă rusă, Tass, citată de News.ro.

„Am spus de o mie douăzeci de ori că nu avem planuri de a lupta în Ucraina. Dar subiectul este fierbinte. Belaruşii nu tolerează războiul la nivel genetic. De aceea a început să fie exploatat. Ar trebui să răspundem într-o manieră frumoasă. În vremurile sovietice, era înţelept să se vorbească nu numai despre propagandă, ci şi despre contracararea propagandei. Aşa că trebuie să răspundem calm, dar nu să ne scuzăm”, a declarat Lukaşenko, conform agenţiei de presă BelTA.

„Deci, cine se luptă de fapt în Ucraina acum?”, a întrebat liderul belarus, retoric.

„Astfel, opinia publică este pregătită să ne atragă în conflict”, a continuat el.

„Putem fi târâţi în război într-un fel: în cazul în care se declanşează o agresiune împotriva noastră, în cazul în care ei pornesc un război împotriva noastră. De aceea ţin ochii deschişi”, a subliniat preşedintele belarus.

Armata rusă îşi consolidează forţele şi mută în Ucraina anumite trupe staţionate în Georgia, potrivit unui înalt oficial american al apărării, citat de CNN, relatează News.ro.

SUA au observat „deplasarea unui anumit număr de trupe din Georgia”, a declarat oficialul, adăugând că Pentagonul nu poate oferi o cifră exactă pentru numărul de trupe pe care Moscova îl desfăşoară sau o ordine cronologică.

„Avem în prezent indicii că recurg la forţe din Georgia în Ucraina”, a spus oficialul, adăugând că SUA nu monitorizează mişcările din spaţiul aerian.

Trupele ruse au fost staţionate în Georgia după ce Rusia a invadat ţara în 2008. Georgia se află la graniţa de sud-vest a Rusiei.

Pentagonul nu ştia unde vor fi desfăşurate trupele din Georgia în Ucraina, a mai menţionat oficialul american.

De asemenea, potrivit SUA, forţele ruse au 22 de nave în Marea Neagră. 15 luptă la „suprafaţă”, iar „marea majoritate dintre celelalte sunt nave amfibie”.

„Le-am văzut trecând în Marea Azov ca să desfăşoare un asalt amfibie, pentru a încerca să-şi aprovizioneze eforturile din jurul Mariupolului, nu le-am văzut deplasându-se spre Odesa”, a adăugat oficialul.

Rusia ar putea folosi acele nave pentru a ataca Ucraina cu rachete, dar SUA nu au fost martore la un episod de acest fel, a mai declarat oficialul.

Vineri, în cursul unei vizite în Polonia, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, l-a numit din nou „criminal de război" pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, consemnează dpa, citată de Agerpres.

Biden a ajuns în Polonia pentru a observa la faţa locului reacţia umanitară faţă de refugiaţii ucraineni şi pentru a se adresa direct militarilor americani desfăşuraţi în această ţară, în cadrul reacţiei NATO faţă de invazia rusă în Ucraina.

Democraţiile sunt „unite în opoziţia şi efortul de a pune capăt devastărilor care au loc la comanda unui om despre care sincer cred că este un criminal de război", a spus preşedintele american la Rzeszow. „Cred că asta va corespunde şi definiţiei legale", a adăugat el.

Biden s-a întâlnit cu omologul său polonez, Andrzej Duda, în oraşul din estul Poloniei, centru logistic pentru eforturile umanitare în sprijinul celor care fug de războiul din Ucraina.

„Copilaşii ăştia. Copii mici. Te uiţi la mame - nu trebuie să le înţelegi limba, vezi în ochii lor durere, literalmente durere, când îşi privesc copiii”, a spus Biden.

Ceva mai devreme, el li se adresase direct soldaţilor americani pe aeroportul din localitate, mulţumindu-le pentru ceea ce fac „în centrul unei bătălii între democraţi şi autocraţi", şi a mâncat pizza împreună cu ei. 

Rachete ruse au lovit comandamentul forţelor aeriene ucrainene

Rachete ruse de croazieră au lovit vineri centrul de comandă al forţelor aeriene ucrainene, a anunţat comandamentul respectiv, citat de AFP.

"Ruşii au tras şase rachete de croazieră. Câteva au fost doborâte de apărarea antiaeriană. Celelalte au lovit mai multe clădiri, provocând pagube semnificative", a comunicat pe Telegram comandamentul aviaţiei militare a Ucrainei.

ONU condamnă arestările arbitrare și disparițiile forțate practicate de forțele ruse în Ucraina

ONU a condamnat vineri arestarea arbitrară de către forţele ruse sau dispariţia a zeci de oficiali, jurnalişti şi militanţi ucraineni, transmite AFP. Unele din cazurile respective sunt similare cu luarea de ostatici, arată Organizaţia Naţiunilor Unite.

La ceva mai mult de o lună de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR) a cules informaţii privind reţinerea arbitrară şi dispariţia forţată a 22 de responsabili locali ucraineni, dintre care 13 au fost ulterior eliberaţi.

Cel mai celebru caz de acest gen este cel al primarului din Melitopol, Ivan Fedorov. Potrivit autorităţilor ucrainene, acesta a fost ridicat de forţele de ocupaţie ruse şi ţinut în arest câteva zile.

"Acesta pare un mod de acţiune în zonele ocupate de Federaţia Rusă", a declarat Matilda Bogner, reprezentanta UNHCR în Ucraina, în timpul prezentării unui raport prin videoconferinţă. "În anumite cazuri, pare să fie o formă de luare de ostatici", a subliniat ea, adăugând că apropiaţii prizonierilor nu sunt informaţi unde sunt duşi aceştia.

Bogner a raportat şi arestarea a 15 jurnalişti şi militanţi "care se opuneau vehement invaziei" în mai multe regiuni din Ucraina. "Pare într-adevăr că cei vizaţi sunt militanţi pro-ucraineni sau care sunt percepuţi de forţele ruse ca pro-ucraineni", a mai arătat reprezentanta organizaţiei pentru refugiaţi.

Personalul ONU încearcă să verifice informaţiile potrivit cărora cinci jurnalişti şi trei militanţi au fost eliberaţi ulterior, însă "soarta altor persoane rămâne necunoscută", a mai spus ea.

Ucraina și Rusia recunosc că sunt departe de o înțelegere în negocierile de pace

Negocierile ruso-ucrainene menite să pună capăt războiului declanşat de invazia Rusiei asupra Ucrainei nu avansează în punctele principale, a deplâns vineri negociatorul-şef al Moscovei, Vladimir Medinski, care a remarcat totuşi o apropiere asupra aspectelor mai puţin importante, relatează AFP.

''Poziţiile converg numai asupra punctelor secundare. Însă asupra principalelor (chestiuni) politice, stăm pe loc'', a precizat Medinski.

El a precizat că Moscova insistă asupra semnării unui ''tratat exhaustiv'' care să cuprindă cererile Moscovei asupra neutralităţii, demilitarizării şi ''denazificării'' Ucrainei, precum şi recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeii şi independenţa celor două ''republici'' separatiste proruse din Donbas.

Potrivit lui Medinski, Kievul este ''preocupat în special de obţinerea unor garanţii de securitate din partea unor puteri terţe în cazul în care nu va putea intra în NATO'', o poziţie ''absolut de înţeles''.

Putin compară sancțiunile împotriva lumii culturale ruse cu arderea cărților de către naziști

Preşedintele rus Vladimir Putin a comparat vineri măsurile luate de ţările occidentale împotriva artiştilor ruşi şi anularea evenimentelor culturale ruse cu arderea cărţilor de către nazişti, relatează AFP.

"Ultima dată, naziştii din Germania, în urmă cu aproape 90 de ani, au condus o astfel de campanie de distrugere a unei culturi indezirabile. Ne amintim bine imaginile cărţilor arse în pieţele publice", a declarat Putin, în cadrul unei întâlniri cu personalităţi ale culturii ruse.

"Au şters de pe afişele concertelor (compozitori precum) Ceaikovski, Şostakovici şi Rahmaninov. Au interzis scriitorii ruşi şi cărţile lor", a mai spus el.

Biden a lăudat curajul şi rezistenţa civililor ucraineni în timpul vizitei la militarii americani din Polonia

Preşedintele american Joe Biden a lăudat curajul şi rezistenţa civililor ucraineni, spunând că ”au multă coloană vertebrală”, iar lumea se confruntă în prezent cu o luptă între ”democraţie şi oligarhi”. relatează CNN. Liderul SUA se află în vizită la trupele americane din Polonia, vineri, alături de omologul său polonez, Andrzej Duda.

”Cetăţenii ucraineni au multă coloană vertebrală. Au mult curaj", a spus Biden.

”Uitaţi-vă cum se ridică... Femei, tineri care stau în mijlocul, în faţa unui tanc blestemat, spunând doar «Nu plec. Rezist». Sunt incredibili”, a subliniat liderul SUA.

Biden susţine că lumea se confruntă în prezent cu o luptă între ”democraţie şi oligarhi”.

Rusia susține că prima fază a operațiunii militare în Ucraina e aproape încheiată, iar de acum înainte se va concentra pe Donbas.

Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe „eliberarea” completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, relatează Reuters.

„Principalele obiective ale primei faze a operaţiunii au fost în general îndeplinite. Potenţialul de luptă al Forţelor Armate ale Ucrainei a fost diminuat considerabil, ceea ce, subliniez încă o dată, face posibil să ne concentrăm pe principalele eforturi de îndeplinire a obiectivului de bază, eliberarea Donbasului”, a declarat în faţa presei generalul Serghei Ruţkoi, adjunctul şefului Statului Major rus.

Kievul a anunţat vineri că forţele sale au ucis în lupte încă un general rus, de această dată în sudul Ucrainei, transmite AFP.

''Trupele noastre l-au ucis pe comandantul armatei 49 din districtul sud al Rusiei, generalul Iakov Rezanţev, într-un bombardament asupra aerodromului Cernobaivka'', situat în regiunea Herson, a afirmat Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Rusia a confirmat până acum moartea în Ucraina a generalului Andrei Suhoveţki, comandant adjunct al armatei 41, după ce a luptat în Siria în 2018-2019.

Armata rusă recunoaște că a înregistrat 1.351 de morți de la începutul războiului din Ucraina

Rusia a recunoscut vineri că a înregistrat 1.351 de morţi în armata sa de la începutul ofensivei militare în Ucraina în urmă cu o lună, acuzând ţările occidentale că fac o "greşeală" atunci când livrează arme Kievului, relatează AFP.

"În timpul operaţiunii militare speciale, 1.351 de militari au fost ucişi şi 3.825 răniţi", a declarat adjunctul şefului statului major rus Serghei Rudskoi în cadrul unui briefing de presă.

Aproximativ 3,7 milioane de persoane au părăsit Ucraina în ultimele patru săptămâni, după lansarea invaziei militare ruse pe 24 februarie, indică un bilanţ publicat vineri de ONU şi care confirmă o încetinire a ritmului plecărilor în ultimele zile, informează AFP.

În total, peste 10 milioane de persoane, adică mai mult un sfert din populaţia Ucrainei, şi-au părăsit căminele, ONU estimând că în jur de 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării.

Pe website-ul său, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) recenzase 3.725.806 refugiaţi ucraineni până vineri la ora 12:00 GMT, cu peste 50.854 mai mulţi decât bilanţul prezentat joi la prânz.

Aproximativ 90% dintre cei care au fugit de conflictul din Ucraina sunt femei şi copii. Conform UNICEF, peste 1,5 milioane de copii se află printre refugiaţii ucraineni.

Un preot militar a fost ucis în tiruri de rachete multiple ucrainene de tip ”Smerci” vizând un sat de frontieră rus, situat în apropiere de oraşul ucrainean Harkov, unde au loc confruntări militare aprige, anunţă, vineri, Bserica Ortodoxă, relatează AFP.

”Preotul (Oleg Artiomev) se afla ieri (joi) seara în satul Juravliovka, unde a căzut sub tiruri de Smerci ucrainene, murind în exerciţul funcţiei”, anunţă departamentul militar al Bisericii, conform News.ro. 

Acesta este primul mort pe teritoriul rus în tiruri ucrainene anunţat în mod public de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, în urmă cu o lună.

Juravliovk aeste un sat din regiunea rusă Belgorod, situat la doi kilometri de frontiera cu Ucraina şi la mai puţin de 30 de kilometri de Harkov, al doilea cel mai important oraş ucranean, pe care armata rusă încearcă să-l cucerească.

Rusia minimizează, vineri, amploarea unei eventuale excluderi din Grupul Celor Douăzeci (G20) cele mai importante economii ale lumii, cerută de către Statele Unite ca sancţiune a Moscovei din cauza invaziei şi războiului ruse din Ucraina, şi apreciază că o asemenea lovitură nu ar fi ”mortală”, relatează AFP.

”În ceea ce priveşte formatul G20, el este important. Însă, în actualele circumstanţe, în care majoritatea membrilor se află în stare de război economic cu noi, nu s-ar întâmpla nimic îngrozitor” prin excluderea Moscovei, declară presei un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, conform News.ro.

Ambasadorul rus în Italia, Serghei Razov, spune că va da în judecată cotidianul italian La Stampa din cauza unui articol care ar fi crescut riscul ca Putin să fie ucis. La 22 martie, La Stampa a publicat o analiză cu titlul „Dacă uciderea tiranului este singura opțiune”. În material apărea ideea că dacă celelalte variante nu vor reuși, singura cale pentru oprirea războiului ar fi uciderea lui Putin, conform Reuters.  

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov îi acuză vineri pe liderii europeni de un discurs cu accente ”hitleriste” împotriva Rusiei, vizată de sancţiuni fără precedent din cauza invaziei şi războiului din Ucraina, şi acuză Occidentul că a declarat Rusiei un ”război hibrid total”, o expresie ”pe care o folosea Germania hitleristă”, relatează AFP.

”Ni s-a declarat un adevărat război hibrid total. Această expresie (război total) pe care o folosea Germania hitleristă este pronunţată de-acum de către mulţi politicieni europeni atunci când explică ce vor să facă Rusiei”, acuză Lavrov într-o reuniune cu reprezentanţi ai unei fundaţii diplomatice ruse, notează News.ro.

”Ei nu-şi ascund obiectivele, şi anume să distrugă, să spargă, să aneantizeze, să sugrume întreaga economie a Rusiei”, denunţă şeful diplomaţiei ruse.

 Șeful Administrației militare regionale Sumî, Dmytro Zhyvytskyi, trasmite pe canalul său de Telegram că rușii au tras, joi, asupra unor civili în localitatea Velîkîi Sambir și că doi oameni au murit. De asemenea, el susține că un bărbat din Krasnopol a fost capturat de ruși. În urma luptelor din Konotop, doi soldați ucraineni au fost uciși și doi răniți. 

Invadatorii ruși din zona Cernobîl s-ar fi ascuns în Pădurea Roșie. Această zonă are cea mai mare acumulare de radiații de la accidentul din 1986, susține purtătorul de cuvânt al cartierului general militar din Odesa, Serghei Bratciuk. Acesta ar fi transmis un mesaj pe Telegram în care ar fi transmis locul în care se află rușii. "Nu s-au gândit la altceva mai bun decât să se ascundă în Pădurea Roșie, unde concentrația de radiații este cea mai mare. Deci nu le pasă de radiații, lăsați-i să stea acolo în continuare", a spus Bratciuk, conform Spotmedia.ro, care citează Segodnya.

SUA estimează o rată de eșec de până la 60% pentru rachetele rusești care atacă Ucraina. Anterior, Ministerul Apărării al Ucrainei a declarat că 467 de rachete rusești au lovit Ucraina începând cu 24 februarie. Peste 1.200 de rachete au fost lansate de Rusia de la începutul războiului.

Patru oameni au murit în urma atacului unei clinici medicale din Harkov. Poliția a transmis că în urma atacului au fost rănițe 7 persoane și că apoi 4 dintre ele au murit. 

Forțele ruse bombardează aeroportul Harkov. Potrivit guvernatorului din Harkov, Oleh Synyehubov, Rusia a atacat aeroportul folosind sisteme de lansare de rachete multiple, conform The Kyiv Independent. 

135 de copii au murit până acum în războiul din Ucraina, anunță Procuratura Generală.

Ar fi "prostesc" să se creadă că sancţiunile occidentale împotriva companiilor ruseşti ar putea avea vreun afect asupra guvernului de la Moscova, a declarat, vineri, Dmitri Medvedev, fost preşedinte al ţării şi actual şef adjunct al Consiliului de Securitate din Rusia, potrivit Reuters.

Sancţiunile nu vor face decât să consolideze societatea rusă, nu să producă nemulţumire publică faţă de autorităţi, a spus Medvedev într-un interviu pentru agenţia rusă de presă RIA.

Occidentul a impus o serie amplă de sancţiuni împotriva Rusiei în urma invaziei din Ucraina, însă, la o lună de la declanşarea războiului, Kremlinul spune că va continua să atace până când îşi va îndeplini obiectivele de "demilitarizare" şi "denazificare" a Ucrainei.

Financial Times susține că Roman Abramovici a primit aprobare directă de la Vladimir Putin pentru a lua parte la negocierierile dintre Rusia și Ucraina.  “Binecuvântarea directă a lui Putin indică faptul că Abramovici a căutat aprobarea la cel mai înalt nivel pentru a ajuta la începerea negocierilor de încetare a focului între Kiev și Moscova la sfârșitul lunii februarie și contravine a ceea ce spunea oligarhul și anume că nu are o relație strânsă cu președintele rus”, scriu jurnaliștii.

Aproximativ 300 de oameni ar fi murit în atacului asupra Teatrului Dramatic Mariupol, conform consiliului local. 

„Din păcate, începem această zi cu vești proaste”, au transmis reprezentanții consiliul pe canalul său Telegram. „Conform martorilor oculari, au apărut informații că aproximativ 300 de persoane au murit în teatrul din Mariupol în urma bombardamentului rusesc", transmite EuroNews. 

”Nu vrem să credem în această oroare. Până la capăt, vrem să credem că toată lumea este teafără. Însă mărturiile celor care se aflau înăuntrul acestei clădiri în momentul actului terorist spun contrariul”, afirmă ei.

Amintim că în teatru se adăposteau peste 1.000 de oameni, iar pe 16 martie a fost bombardat. 

Rusia se angajează să permită evacuarea, pe un ”culoar umanitar”,a 67 de nave din 15 ţări, blocate în porturi în Ucraina

Armata rusă s-a angajat să permită o evacuare pe un ”coridor umanitar”, începând de vineri, a aproape 70 de nave străine blocate în porturi ucrainene, relatează The Associated Press.

Rusia propune navelor străine să se adune la Marea Neagră, la 32 de kilometri sud-est de portul Ilicivsk, de unde să evacueze zona în siguranţă, pe un ”coridor umanitar” de 129 de kilometri, a anunţat joi general-colonelul Mihail Mizinţev, citat de News.ro.

Această rută sigură urmează să fie deschisă zilnic, între orele locale 8.00-19.00 (7.00-18.00, ora României), începând de vneri, a anunţat el.

Consiliul Naţional al Audiovizualului a informat distribuitorii de servicii de programe că pot retransmite posturile Espreso şi Rada TV din Ucraina fără a solicita acorduri de retransmisie din partea acestora. 

Uniunea Europeană încheie cu SUA un acord privind livrarea de gaze naturale lichefiate, cu scopul de a-şi reduce dependenţa de gaze naturale ruseşti. Acest acord prevede ca Statele Unite să livreze UE cel puţin 15 miliarde de metri cubi suplimentari de GNL până la sfârşitul acestui an.

UE a anunţat că urmează să-şi reducă importul de gaze naturale ruseşti, din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia - prin importuri şi prin creşterea producţiei de energie regenerabilă, conform BBC, citat de News.ro.

Rusia confirmă atacul asupra depozitului de petrol din Kalinovka și anunţă că a distrus cea mai mare rezervă de carburant a armatei ucrainene în urma atacului cu rachete de tip Kalibr,

Germania va reduce la jumătate importurile de petrol din Rusia până în iunie, conform AFP. De asemenea, Germania va pune capăt importurilor de cărbune din Rusia până în toamnă.

Ministerul german al Economiei vrea să reducă la jumătate importurile de petrol din Rusia precum şi dependenţa de cărbunele şi gazele naturale ruseşti, informează un articol publicat vineri în cotidianul Der Spiegel citând un document elaborat de Ministerul Economiei de la Berlin, transmite Reuters.

"Până la mijlocul acestui an, importurile de petrol rusesc în Germania ar urma să se reducă la jumătate. Până la finele anului, intenţionăm să fim aproape independenţi", se arată în documentul citat de Der Spiegel. În paralel, gazele naturale ruseşti ar urma să reprezinte doar 30% din importuri până la finele anului, faţă de peste jumătate în prezent, iar achiziţiile de cărbune rusesc ar urma să înceteze până la toamnă, susţine Der Spiegel, citat de Agerpres. 

Ucraina cere SUA să-i trimită zilnic 500 de rachete antitanc de tip Javelin şi 500 de rachete antiaeriene de tip Stinger

Ucraina cere Statelor Unite armament suplimentar, inclusiv sute de rachete antiaeriene şi antitanc în plus, potrivit unui document la care CNN scrie că a avut acces. Kievul a trimis în ultimele sptămâni Statelor Unite liste cu armamentul de care estimează că are nevoie. Însă într-o listă trimisă recent Congresului american Kievul relevă că are nevoie - zilnic - de 500 de rachete antiaeriene de tip Stinger şi de 500 de rachete de tip Javelin, conform News.ro. 

Soldații ucrainenei au reocupat orașe și poziții defensive aflate la până 35 de kilometri est de Kiev, ajutați cumva și de retragerea forțelor ruse de pe liniile de aprovizionare, a anunțat vineri Ministerul Apărării britanic, citat de Reuters. 

Serviciul de Stat de Urgență a stins, joi, 13 incendii la Kiev și șase la Harkov. Acestea erau cauzate de atacurile rușilor, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne din Ucraina. Pompierii au reușit să stingă și incendiul izbucnit la depozitul de petrol din Kalinovka, conform BBC.  

Japonia va îngheța activele a încă 25 de cetățeni ruși și va interzice exporturile către 81 de organizații ruse, a anunțat vineri Ministerul japonez de Finanțe, conform CNN. 

Medvedev afirmă că trei sferturi dintre ruşi susţin ”operaţiunea specială” în Ucraina şi încă şi mai mulţi îl susţin pe Putin

Trei sferturi dintre ruşi susţin ceea ce Moscova numeşte ”operaţiunea specială” în Ucraina, declară agenţiei ruse publice de presă RIA Novosti fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, relatează AFP.

”Potrivit ultimelor date relevate de studii socialogice, trei sferturi din populaţia ţării susţine desfăşurarea unei operaţiuni speciale”, declară într-un interviu publicat vineri de RIA Novosti Medvedev, în prezent vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate, notează News.ro. 

Forţe ucrainene blochează ofensiva rusă la Kiev

”Militarii noştri controlează oraşul Cernigău şi blochează înaintarea inamicului către Kiev. Continuăm să respingem ofensiva inamicului la Kiev”, anunţă într-un buletin, vineri, Statul Major al armatei ucrainene, conform News.ro. 

Preşedintele belarus, Alexander Lukaşenko,  avertizează că o misiune internaţională de menţinere a păcii în Ucraina ar putea declanşa al Treilea Război Mondial.

Infrastructura majoră din centrul oraşului Izium este distrusă, conform unor noi imagini surprinse din satelit:

Generalul de poliție ucrainean Vyacheslav Abroskin s-a oferit să fie luat ostatic în schimbul evacuării copiilor din Mariupol.

Şeful uriaşului fond BlackRock: Invadarea Ucrainei de către Rusia a pus capăt globalizării din ultimele decenii

Larry Fink, CEO şi preşedinte al celui mai mare fond de administrare de active din lume, BlackRock, a declarat joi că invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat ordinea mondială care exista de la sfârşitul Războiului Rece, punând capăt globalizării din ultimele decenii, transmite CNBC.

”Invazia rusă în Ucraina a pus capăt globalizării pe care am experimentat-o ​​în ultimele trei decenii”, a spus Fink în scrisoarea sa din 2022 adresată acţionarilor, conform News.ro. 

”A lăsat multe comunităţi şi oameni să se simtă izolaţi şi să privească în interior. Cred că acest lucru a exacerbat polarizarea şi comportamentul extremist pe care îl vedem în societatea de astăzi”, a subliniat Fink.

Elveţia a blocat active ruseşti de circa 5,75 miliarde de franci elveţieni, în urma sancţiunilor internaţionale

"Astăzi, pentru prima dată, vă pot oferi un indiciu asupra alorii fondurilor îngheţate. Până în prezent, SECO a fost notificată cu privire la fonduri şi active în valoare totală de aproximativ 5,75 miliarde de franci elveţieni", a declarat Erwin Bollinger, un înalt oficial la Agenţia Secretariatului pentru Afaceri Economice (SECO), care supraveghează sancţiunile, notează News.ro. 

Forbes susține că armata ucraineană are acum cu 43 de tancuri mai multe decât la începutul războiului. Potrivit analiștilor, de la începutul războiului, armata rusă a pierdut 530 de tancuri, în timp ce Forțele Armate ale Ucrainei au pierdut 74 ale lor, dar au capturat 117 tancuri inamice, conform Nexta.

AIEA: Angajaţii centralei de la Cernobîl nu pot ajunge la serviciu din cauza bombardamentelor 

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că Ucraina a transmis că forţele ruse bombardează punctele de control din oraşul Slavutîci, potrivit BBC.

Oraşul cu aproximativ 25.000 de locuitori este locul unde trăiesc mulţi dintre cei care lucrează la centrala nucleară Cernobîl. Cernobîl, unde a avut loc cel mai grav accident nuclear din lume, în 1986, se află sub controlul forţelor ruse de circa o lună, conform News.ro. 

Preşedintele Biden merge vineri în apropierea frontierei cu Ucraina

Preşedintele american, Joe Biden, va vizita vineri oraşul Rzeszow, situat la aproximativ 80 de kilometri de graniţa cu Ucraina, în cadrul vizitei în Polonia, a doua etapă a călătoriei sale în Europa, a anunţat joi Casa Albă, transmite vineri AFP, conform Agerpres. 

Liderii UE fac apel la solidaritate şi acuză Rusia de crime de război

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au cerut crearea unui fond de solidaritate pentru a sprijini redresarea economică a Ucrainei după invazia rusă, la încheierea primei din cele două zile de discuţii desfăşurate joi la Bruxelles, informează vineri dpa.

Fondul urmează să sprijine Ucraina ca urmare a "distrugerii şi pierderilor enorme" provocate ţării de Rusia, se arată în declaraţia comună a celor 27 de state membre ale UE, conform Agerpres.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit membrilor Consiliului European pentru impunerea de sancţiuni împotiva Rusiei, dar a spus că "a fost puţin cam târziu", relatează CNN. 

"Aţi blocat Nord Stream 2. Vă suntem recunoscători. Şi pe bună dreptate. Dar a fost de asemenea puţin cam târziu. Pentru că dacă era la timp, Rusia nu ar fi creat o criză a gazului. Sau cel puţin ar fi existat o şansă", a declarat el în faţa Consiliului, conform News.ro.

Zelenski le-a spus statelor membre: "Armata rusă nu vede ce e demnitatea. Ei nu ştiu ce e conştiinţa. Ei nu înţeleg de ce ne preţuim atât libertatea. Aceasta este ceea ce influenţează cum va trăi ţara".

El a spus că Rusia a distrus deja 230 de şcoli, 155 de grădiniţe şi a ucis 128 de copii în Ucraina.

"Oraşe întregi, sate. Pur şi simplu, transformate în cenuşă. Nu a mai rămas nimic", a afirmat el. "Arma rusă a ucis jurnalişti. Deşi au văzut inscripţia «presă» pe ei. Poate că nu au fost învăţaţi să citească. Doar să ucidă".