Război în Ucraina, ziua 79. Zelenski își dorește să discute cu Putin „fără alți intermediari”

Forțele aeriene ale Rusiei au atacat un depozit de arme din regiunea Harkov, potrivit agenției de presă RIA.

Negocierile continuă pentru soarta soldaților ucraineni care încă sunt blocați în combinatul siderurgic Azovstal, a transmis șeful administrației militare regionale din Donețk, Pavlo Kyrylenko.

„Negocierile dificile sunt în desfășurare, se întâmplă chiar la această oră, pentru a salva luptătorii - gradual - pentru că Federația Rusia încearcă să dicteze condițiile și cererile pe cât de mult posibil. Așadar, în primul rând, vor fi soldații răniți grav”, a spus acesta.

O femeie din Ucraina a devenit prima persoană din ţara ei care a ajuns pe vârful Muntelui Everest într-o expediţie care a avut ca obiectiv să arate ''invincibilitatea spiritului ucrainean'', a spus ea, relatează dpa.

''Steagul ucrainean ar trebui să fie arborat pe acoperişul lumii - mai ales în timp ce poporul nostru trece prin vremuri atât de grele - ca simbol al invincibilităţii spiritului ucrainean'', a afirmat Antonina Samoilova, 33 de ani, a indicat site-ul Everest Chronicle.

Ea speră că misiunea ei va ridica şi moralul semenilor ei ucraineni şi al preşedintelui Volodimir Zelenski, potrivit unor declaraţii pentru The Himalayan, în timp ce Rusia continuă să bombardeze Ucraina într-un război care durează de aproape trei luni.

Tatăl şi fratele luptă împotriva ruşilor, a spus ea, adăugând că ea crede că Ucraina va ieşi învingătoare.

Ministrul ucrainean al Apărării a transmis că Ucraina a intrat într-o nouă fază a războiului.

Acesta s-a angajat să înarmeze un milion de soldați cu noile arme și echipament militar trimise de SUA și alte țări vestice care au donat Ucrainei în ultimele săptămâni.

Ministrul Apărării a mai spus că, la începutul războiului, „voluntarii au fost de mare ajutor” și că datorită mobilității lor au reușit „să rezolve repede anumite probleme”.

Oleksiy Reznikov a explică că, pentru a câștiga, Ucraina „trebuie să-și planifice resursele cu grijă și să evite greșelile”.

Soldații ruși au pus semnul Z, simbol al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, pe Insula Șerpilor, după cum arată imaginile înregistrate de satelitul Maxar.

Ministerul bulgar de Externe a confirmat vineri că Rusia a declarat persona non grata un angajat al ambasadei Bulgariei la Moscova, ca represalii la o măsură similară luată de Bulgaria în aprilie.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și omologul său american, Lloyd Austin, au vorbit pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina.

Potrivit Pentagonului, Austin a cerut o încetare imediată a focului în Ucraina și a subliniat menținerea liniilor de comunicare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că își dorește să poarte un dialog direct cu Vladimir Putin, însă „fără alți intermediari”.

Zelenski a mai spus, la Rai 1, că ar negocia cu Putin mai degrabă „în termeni de dialog, nu de ultimatumuri”.

„Ca președinte, sunt pregătit să vorbesc cu Putin, dar doar cu el. Fără alți intermediari ai săi. Și în contextul unui dialog, nu al unor ultimatumuri”, a spus Zelenski.

Trupele ruse au distrus complet 101 de unități medicale și au deteriorat alte 570 de la începutul războiului, a declarat președintele comisiei parlamentare de sănătate a Ucrainei pe Telegram.

Radio Europa liberă a fost amendat de un tribunal de la Moscova cu 12,8 milioane de ruble pentru conținut „fals” despre operațiunile Rusiei în Ucraina, potrivit agenției de știri Interfax.

Emmanuel Macron încearcă "în van" să dialogheze cu omologul său Vladimir Putin, consideră preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, apreciind că "nu este corect" ca preşedintele francez să fie pregătit, potrivit lui, "să facă concesii diplomatice" Rusiei, relatează AFP.

"Nu trebuie căutată o cale de ieşire pentru Rusia, iar Macron o face în van", şi-a exprimat regretul Volodimir Zelenski într-un interviu acordat joi seară postului de televiziune italian RAI 1, potrivit imaginilor difuzate vineri pe canalul său de Telegram.

"Ştiu că voia să obţină rezultate în medierea între Rusia şi Ucraina, dar nu a avut", a spus el.

"Până când Rusia nu va dori ea însăşi şi nu va înţelege că este nevoie ca războiul să se încheie, ea nu va căuta nicio cale de ieşire", a adăugat preşedintele ucrainean.

Armata rusă se retrage din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, asupra căruia şi-a intensificat bombardamentele în ultimele zile, relatează vineri cotidianul american The New York Times, preluat de EFE.

Ziarul, care citează surse oficiale ucrainene şi ale aliaţilor occidentali, dă asigurări că ruşii au pierdut teren în această regiune care se învecinează cu Donbasul, unde se află autoproclamatele republici proruse Doneţk şi Lugansk, ambele recunoscute de Moscova.

De altfel, armata rusă caută să controleze Harkovul pentru a-şi putea asigura succesul ofensivei pe care a lansat-o în aceste două regiuni proruse.

Dacă această stare de fapt se va confirma, atunci ar reprezenta unul "dintre cele mai mari eşecuri suferite de Rusia de la retragerea sa din Kiev, luna trecută".

Autorităţile ucrainene cred că acum Kremlinul îşi va redirecţiona cel mai probabil trupele către sud-est, unde se pare că îşi consolidează forţele în Izium, oraş pe care l-au capturat luna trecută.

Rusia le recomandă vineri ruşilor să nu se ducă în Regatul Unit şi anunţă că a înăsprit condiţiile obţinerii unei vize ruseşti de către britanici, prezentând aceste măsuri drept o reacţie la acţiuni ”inamicale” ale Londrei, relatează AFP.

”Din cauza evoluţiei extrem de inamicale a Regatului Unit faţă de ţara noastră (...), le recomandăm cetăţenilor ruşi să evite să se ducă în Marea Britanie”, anunţă într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

Ministerul denunţă totodată dificultăţi impuse ruşilor în obţinerea unei vize britanice.

Avocatul Poporului pe drepturile omului din Ucraina, Lyudmyla Denisova, a declarat că peste 210.000 de copii ar fi fost deportați din țară împotriva voinței lor.

„Când copiii noștri au fost scoși afară, au distrus identitatea națională, au privat țara noastră de un viitor. Îi învață aici, în rusă, istoria pe care Putin le-a spus-o tuturor”, a transmis Avocatul Poporului la o televiziune națională.

Lyudmyla Denisova nu a prezentat dovezi care să ateste afirmațiile ei.

Cancelarul german Olaf Scholz a avut o discuție telefonică „lungă” cu președintele rus Vladimir Putin.

Iată declarațiile ulterioare ale acestuia:

„Trei chestiuni despre convorbirea telefonică lungă cu Putin:

- Trebuie să fie o încetare a focului în Ucraina cât mai curând posibil;

- Afirmația potrivit căreia naziștii sunt la conducere acolo este falsă;

- Și am accentuat ideea că Rusia este reponsabilă pentru situația alimentară mondială”.

Un ziar online din Finlanda a publicat joi un raport conform căruia Rusia ar fi urmat să taie livrările de gaz către Finlanda vineri. Kremlinul neagă această informație.

„Cel mai probabil este o altă farsă a unui ziar”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că Gazprom rămâne un furnizor de încredere.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat vineri că a cerut grupului celor şapte state puternic industrializate (G7) să confişte activele ruseşti îngheţate, iar acestea să fie folosite la reconstrucţia ţării sale, relatează AFP.

"Astăzi, le-am cerut statelor G7 să adopte legislaţie şi să aplice toate procedurile necesare pentru a confisca activele ruseşti şi a le da Ucrainei pentru reconstrucţia ţării", a declarat ministrul, invitat la o reuniune a miniştrilor de externe din statele G7 de la Wangels, în nordul Germaniei.

"Canada a făcut-o deja şi am impresia că ceilalţi o vor face mai devreme sau mai târziu", a dat el asigurări.

"Rusia trebuie să plătească politic, economic, dar şi financiar" pentru pagubele provocate de invazia sa, a insistat el.

Preşedintele rus Vladimir Putin a insistat vineri, într-o convorbire la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, asupra ”ideologiei naziste” a forţelor cu care Rusia luptă în Ucraina, justificându-şi astfle, încă o dată, ofensiva în această ţară, relatează AFP.

”S-a atras atenţia asupra unei continuări a încălcării dreptului internaţional umanitar de către combatanţi care promovează o ideologie nazistă şi care folosesc metode teroriste”, anunţă într-un comunicat Kremlinul.

Vladimir Putin a reitarat că ofensiva sa în Ucraina - denunţată de către comunitatea internaţională - vizează să protejeze populaţia rusofonă din Donbas (est).

Liderul de la Kremlin a acuzat din nou Kievul de faptul că este cauza blocării negocierilor de pace.

Autorităţile ruse îşi justifică neîncetat invazia Ucrainei printr-o derivă ”neonazistă” a acste foste republici sovietice.

Marea Britanie a anunțat noi sancțiuni împotriva rețelei financiare a președintelui rus Vladimir Putin și a cercului său intim, inclusiv a fostei sale soții și a verilor săi, anunță Ministerul de Externe al țării (FCO).

Averea oficială a lui Putin este modestă, stilul său de viață fiind finanțat "de familie, prieteni și elite", pe care îi recompensează cu poziții în stat și bogății în schimbul unei "loialități nemuritoare", a precizat FCO, potrivit BBC.

"Demascăm și țintim rețeaua dubioasă care susține stilul de viață luxos al lui Putin și strângem menghina asupra cercului său intim. Vom continua cu sancțiunile împotriva tuturor celor care ajută și instigă agresiunea lui Putin până când Ucraina va învinge", a declarat ministrul britanic de Externe, Liz Truss.

Printre persoanele menționate se numără:

- Alina Kabaeva, despre care se spune că ar avea o relație personală apropiată cu Putin;

- Lyudmila Ocheretnaya, fosta soție a lui Putin și fostă Primă Doamnă a Rusiei;

- o parte dintre veri, inclusiv Igor și Roman Putin.

Rusia continuă să lanseze atacuri de artilerie și aeriene asupra Mariupol, potrivit unei actualizări a Forțelor Armate ale Ucrainei.

Forțele rusești și-au concentrat eforturile asupra blocării unităților de trupe ucrainene din apropierea oțelăriei Azovstal, care este ultima zonă a orașului-port care nu se află sub control rusesc.

Purtătorul de cuvânt militar Oleksandr Shtupun a declarat că Rusia încearcă să preia "controlul total asupra orașului și să suprime rezistența apărătorilor ucraineni".

Sursa citată a adăugat că se așteaptă ca Rusia să își intensifice bombardamentele asupra oțelăriei, acum că toți civilii au fost evacuați din aceasta, notează BBC.

Forțele rusești au efectuat un atac cu rachete asupra unei rafinării de petrol din orașul industrial Kremenciuk din centrul Ucrainei, distrugând capacitatea de producție și rezervoarele de combustibil, a anunțat Ministerul Apărării din această țară, potrivit BBC.

De asemenea, acesta a precizat că forțele sale au doborât un avion ucrainean Su-27 în regiunea Harkov.

Ministerul de Externe al Chinei a criticat Consiliul ONU pentru Drepturile Omului după ce acesta a adoptat o rezoluție privind abuzurile rusești în Ucraina, afirmând că organismul prezintă "standarde duble".

Vorbind vineri, în cadrul unui briefing de presă obișnuit, purtătorul de cuvânt Zhao Lijan a acuzat consiliul că tolerează agresiunea unor națiuni în timp ce le condamnă pe altele.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a adoptat, joi, o rezoluție pentru o anchetă privind presupusele abuzuri ale drepturilor omului comise de trupele rusești în Ucraina. Toți membrii, cu excepția Chinei și a Eritreei, au votat în favoarea rezoluției.

"Standardele duble politizate și practicile selective sunt în creștere în Consiliul pentru Drepturile Omului. Motivul pentru care China a votat împotriva Ucrainei se bazează pe poziția de principiu a Chinei cu privire la problema ucraineană. Consiliul pentru Drepturile Omului a organizat frecvent întâlniri speciale în unele țări, dar nu a fost capabil să ia măsuri împotriva altor țări", a declarat Zhao, potrivit CNN.

La sosirea în cea de-a doua zi a summitului G7 din Germania, ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian a declarat că liderii trebuie să abordeze acum războiul din Ucraina ca pe un conflict de lungă durată care va genera consecințe grave în întreaga lume.

"Aș sublinia, de asemenea, că acum trebuie să ne confruntăm cu un conflict care va dura și, prin urmare, să ne ocupăm pe termen lung și de consecințele acestui conflict la nivel internațional și în special în domeniul securității alimentare", a spus Jean-Yves Le Drian, potrivit BBC.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat în această dimineață că Uniunea Europeană va oferi Ucrainei un sprijin militar în valoare de încă 500 de milioane de euro și că este încrezător că în zilele următoare se va ajunge la un acord privind un embargo asupra petrolului rusesc, relatează Reuters, citată de The Guardian.

Un soldat rus urmează să fie judecat, vineri, pentru uciderea unui civil ucrainean neînarmat.

Sergentul Vadim Shyshimarin este acuzat că l-a împușcat în cap pe un bărbat în vârstă de 62 de ani prin geamul unei mașini în satul Chupakhivka din nord-estul țării. El riscă până la închisoare pe viață, conform pedepselor prevăzute în secțiunea din codul penal ucrainean care se referă la legile și obiceiurile de război.

Avocatul lui Shyshimarin, Victor Ovsyanikov, a recunoscut că dosarul împotriva sa este solid, dar a declarat că decizia finală cu privire la probele care vor fi admise va fi luată de tribunalul din Kiev. Ovsyanikov a declarat că el și clientul său nu au decis încă cum va pleda, notează Al Jazeera.

Procesul marchează prima dată de la începutul invaziei când un membru al armatei ruse va fi judecat pentru o crimă de război.

Ucraina a fost nevoită să cheltuiască 245,1 miliarde UAH (8,3 miliarde de dolari) pentru războiul cu Rusia în loc să cheltuiască pentru dezvoltare.

Ministrul ucrainean de finanțe, Serhiy Marchenko, a declarat acest lucru pentru Reuters în comentarii scrise exclusive, potrivit Ukrinform.

Cifra, care nu a mai fost dezvăluită până acum de guvernul ucrainean, scoate la iveală vârtejul economic în care se află Ucraina, se arată în raport. Potrivit ministrului, cheltuielile - extrase din unele fonduri prevăzute inițial în buget pentru dezvoltare - au mers pe orice, de la cumpărarea și repararea armelor până la sprijin de urgență pentru persoanele strămutate în interiorul țării.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că Rusia a suferit o înfrângere strategică în Ucraina, care este "deja evidentă pentru toată lumea din lume".

"Rusiei pur și simplu îi lipsește curajul de a recunoaște acest lucru", a declarat liderul ucrainean, potrivit BBC.

De asemenea, Zelenski a catalogat forțele rusești drept "lașe", care "încearcă să ascundă adevărul în spatele atacurilor cu rachete, aviație și artilerie".

Președintele Consiliului European, Charles Michel, se află în Japonia, unde vizitează în această dimineață orașul Hiroshima.

În 1945, acest oraș a suferit primul bombardament atomic, iar Michel a profitat de vizita la un memorial pentru a discuta despre starea actuală a securității globale.

"În momentul în care vorbim, securitatea globală este amenințată. Rusia, un stat înarmat nuclear... atacă națiunea suverană a Ucrainei, în timp ce face referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare", a spus șeful UE, potrivit Reuters, citat de BBC.

Michel a spus că memorialul a fost "o reamintire dură a urgenței" de a consolida regulile internaționale.

Casa Albă a declarat că va sprijini orice demers al Finlandei și Suediei de a se alătura NATO ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Finlanda a confirmat că va face o ofertă în cursul zilei de joi, în timp ce Suedia este așteptată să își facă ecoul acestei decizii în zilele următoare.

Numeroase țări au sprijinit această decizie, inclusiv Germania, Franța și acum SUA.

"Vom susține o candidatură la NATO din partea Finlandei și - sau a Suediei, în cazul în care vor depune o cerere. Am respecta orice decizie pe care o vor lua", a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, conform Sky News.

Sancțiunile internaționale împotriva Rusiei ar trebui să fie ridicate doar atunci când toate trupele sale vor părăsi Ucraina, a declarat ministrul britanic de externe.

Liz Truss a declarat în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe din G7, care a avut loc în Germania, că președintele rus Vladimir Putin trebuie să se confrunte cu o înfrângere care să împiedice continuarea agresiunii.

"Putin se umilește singur pe scena mondială", a spus ea, adăugând că trebuie să i se refuze orice beneficiu de pe urma invaziei sale în Ucraina.

Ea a cerut, de asemenea, ca Ucraina să aibă acces sporit la echipamentele militare ale NATO.

Miniștrii de externe ai G7 se vor întâlni din nou vineri cu omologii lor ucraineni și moldoveni, potrivit BBC.

O minge de baseball semnată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost vândută la licitaţie cu peste 50.000 de dolari, o parte din venituri fiind destinată ucrainenilor strămutaţi din cauza invaziei ruse, potrivit The Guardian, potrivit News.

O casă de licitaţie din Boston, RR Auction, a declarat că oferta câştigătoare pentru mingea din meciul de baseball al Rawlings Major Ligue a fost de trei ori mai mare decât estimarea. Compania va dona suma de 15.000 de dolari din vânzare. Vânzătorul, Randy Kaplan, va dona o parte neprecizată din încasările sale către organizaţia globală non-profit Americares.

Mingea este semnată cu vârf de pâslă negru, cu litere chirilice ucrainene şi latine. Aceasta este însoţită de o scrisoare semnată de Volodimir Yelchenko, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU.

Kaplan este un cunoscut colecţionar de mingi de baseball semnate de lideri mondiali care rareori îşi scoate la licitaţie piesele preţioase. Ofertantul câştigător a dorit să rămână anonim, dar a fost descris de RR Auction drept „un colecţionar din Vestul Mijlociu care este încântat că o parte din fonduri se duc către ajutorarea Ucrainei”.

În aceeaşi licitaţie au fost vândute documente semnate de naturalistul britanic Alfred Wallace, inventatorul Nikola Tesla, Albert Einstein şi fondatorii John Hancock şi John Adams.

Statele Unite au acuzat joi armata rusă că a transferat cu forţa "mai multe mii" de ucraineni în Rusia de la începutul războiului la sfârşitul lui februarie, adesea prin "lagăre de filtrare" unde sunt supuşi unui tratament "brutal", notează AFP, conform Agerpres.

Kievul a avansat numărul de 1,2 milioane de persoane deportate de Moscova în Rusia. Autorităţile ucrainene denunţă şi existenţa unor "lagăre de filtrare" ruse, frecvent în teritoriile controlate de Rusia din estul Ucrainei, prin care trec aceşti "deportaţi".

"Statele Unite estimează că forţele ruse au transferat cel puţin câteva mii de ucraineni în aceste +lagăre de filtrare+ şi au evacuat încă cel puţin alte câteva zeci de mii în Rusia sau teritorii controlate de Rusia, uneori fără a le spune celor evacuaţi care era destinaţia lor finală", a declarat joi ambasadorul american la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter.

"Fie şi numai din Mariupol", un oraş-port strategic în prezent controlat practic de Rusia, "estimăm că forţele ruse au strămutat cu forţa câteva mii de civili pe teritoriul rus", a adăugat el într-un discurs ţinut la Viena, potrivit transcrierii publicate de Departamentul de Stat american.

”Aceste acte constituie crime de război”

Diplomatul s-a referit la mărturii despre "interogatoriile brutale", însoţite de "tortură", suferite în aceste "lagăre de filtrare", menite să identifice orice persoană cu "cea mai mică loialitate faţă de Ucraina".

"Există multe relatări despre confiscarea telefoanelor mobile ale deţinuţilor", chiar a paşapoartelor acestora, "parole obţinute sub constrângere, reţele sociale şi mesagerii verificate amănunţit în căutarea oricărui semn de opoziţie faţă de războiul barbar purtat de Rusia împotriva Ucrainei", a detaliat el.

"Potrivit acestor informaţii, cei consideraţi pro-Ucraina sunt transferaţi în aşa-numita Republică Populară Doneţk, controlată de separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, "unde se confruntă cu o soartă sumbră", a denunţat în continuare ambasadorul Carpenter.

"Aceste acte constituie crime de război", a protestat el. "Rusia ştie bine" că astfel de "deplasări forţate" sunt "contrare dreptului umanitar internaţional", a insistat Michael Carpenter.

Potrivit unei responsabile a guvernului ucrainean, Liudmila Denisova, "mai mult de 1,19 milioane" de ucraineni, "inclusiv peste 200.000 de copii, au fost deportaţi în Federaţia Rusă".

Politicieni finlandezi cheie au fost avertizaţi că Rusia ar putea întrerupe vineri furnizarea gazului către Finlanda vecină, scrie joi ziarul local Iltalehti, citând surse neprecizate, relatează Reuters, conform Agerpres.

Ziarul nu a precizat de unde ar fi venit avertismentul şi Reuters nu a putut verifica independent informaţia.

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunţat joi că Finlanda va depune cerere de aderare la NATO "fără întârziere", ceea ce a făcut Rusia să promită un răspuns.

Majoritatea gazului utilizat în Finlanda vine din Rusia, dar gazul reprezintă doar circa 5% din consumul energetic anual al ţării.

Cu toate acestea, pierderea celei mai mari părţi a resurselor de gaz ar însemna că giganţi ca Neste şi Metsa, şi alte companii din domeniile forestier, chimic şi alimentar, vor avea nevoie de surse alternative de energie sau vor trebui să-şi adapteze producţia.

Finlanda a spus că este pregătită pentru posibilitatea ca Rusia să oprească furnizarea de gaz

Pe 5 mai, guvernul finlandez a anunţat că este pregătit pentru posibilitatea ca vecinul său estic să oprească furnizarea de gaz la sfârşitul lui mai drept răspuns la refuzul Finlandei de a plăti în ruble pentru gaz.

Cu conexiuni directe prin conducte cu Rusia, Finlanda şi ţările baltice se bazează mai mult pe gazul rusesc decât alte state europene. Dacă aprovizionarea cu gaz rusesc este redusă sau sistată, Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania ar putea fi nevoite să limite cererea, se menţionează în prognoza din aprilie pentru vară a ENTSOG (Reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze).

Comisia Europeană intenţionează să prezinte un plan de 195 de miliarde de euro pentru a opri importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027, combinând o lansare mai rapidă a energiei regenerabile şi economiile de energie cu trecerea la aprovizionarea cu gaze din surse alternative, arată proiectele de documente, citate de Reuters, potrivit News.

Proiectele de măsuri, care s-ar putea modifica înainte de a fi publicate săptămâna viitoare, includ o combinaţie de legi UE, scheme neobligatorii şi recomandări pe care guvernele naţionale le-ar putea adopta, inclusiv prin revizuirea planurilor lor de a cheltui uriaşul fond de recuperare după Covid-19 al UE, pentru a elibera mai multe fonduri pentru tranziţia energetică.

Comisia se aşteaptă ca măsurile să necesite investiţii de 195 de miliarde de euro, pe lângă cele deja necesare pentru a îndeplini obiectivul climatic al blocului pentru 2030, care ar contribui la reducerea facturilor Europei pentru importurile de combustibili fosili.

Pentru a gestiona planurile, Bruxelles ia în considerare propunerea de ţinte mai ridicate pentru energia regenerabilă şi eficienţa energetică, potrivit proiectelor de propuneri şi oficialilor UE.

Obiectivele aflate în discuţie includ o ţintă pentru o pondere de 45% a energiei regenerabile în mixul energetic, până în 2030, înlocuind propunerea actuală de 40%, şi o reducere cu 13% a consumului de energie la nivelul UE până în 2030, comparativ cu utilizarea preconizată, înlocuind propunerea actuală de 9% a Comisiei.

Printre alte propuneri s-ar număra modificările aduse legislaţiei UE pentru a accelera termenele limită de autorizare pentru unele proiecte de energie regenerabilă şi noi scheme UE pentru a porni o lansare pe scară largă a energiei solare şi pentru a reconstrui industria de producţie solară a Europei.

Bruxelles-ul va schiţa, de asemenea, planuri de a produce 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil până în 2030 şi de a importa alte 10 milioane de tone, susţinute de legislaţia care defineşte tipurile de hidrogen care pot fi considerate regenerabile.

UE va evidenţia, de asemenea, potenţialul de a creşte importurile de gaze naturale lichefiate din ţări, precum Egipt, Israel şi Nigeria, plus infrastructura necesară pentru a înlocui importurile de gaze ruseşti - despre care un proiect de document spune că ar trebui conceput pentru a se asigura că nu se blochează în decenii de emisii care ar putea submina obiectivele privind schimbările climatice.