Lituania urmează să semneze un contract în vederea achiziţionării de drone sinucigaşe de tip Switchblade
Lituania urmează să semneze un contract în vederea achiziţionării de drone sinucigaşe de tip Switchblade, livrate de Statele Unite Kievului care le foloseşte în război împotriva Rusiei.
Anunțul a fost făcut de Ministerul lituanian al Apărării, apreciind că Lituania devine astfel prima ţară din lume, după Statele Unite, care comandă aceste drone kamikaze, scrie News.ro.
Dronele kamikaze de tip Switchblade, dar şi lansatoarele de rachetă de tip HIMARS şi rachetele de tip Javelin sunt cele mai emblematice folosite în Războiul din Ucraina.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Ucrainenii, care au primit peste 700 de drone de acest tip, le folosesc împotriva tancurilor, vehiculelor blindate şi pieselor de artilerie ruseşti.
„Un contract urmează să fie semnat în zilele următoare cu producătorul Switchblade 600. este vorba despre drone de luptă cu o rază de acţiune de 40 de kilometri”, anunţa luni ministrul lituanian al Apărării Arvydas Anušauskas la postul lituanian LRT TV, fără să precizeze valoarea contractului şi nici numărul de drone pe care vrea să le cunmpere Vilniusul.
Însă există îndoieli cu privire la faqptul că Lituania va deveni „prima ţară din lume” care să importe aceste drone din Statele Unite, aşa cum susţine ministrul, în măsura în care Regatul Unit a anunţat în martie 2021 că cumpără acest tip de dronă, însă era vorba despre Switchblade 300, iar Vilniusul anunţă că a optat pentru Switchblade 600, o versiune mai puternică, care dispune de o capacitate „antiblindaj” mai mare.
Switchblade - produsă de întreprinderea AeroVironment - este o dronă foate compactă, trasă cu un lansator mic, care zboară către ţintă şi care îşi detonează încărcătura explozivă la lovirea acesteia, motiv pentru care a fost denumită kamikaze.
Versiunea Switchblade 300, care poate fi purtată într-un rucsac şi care este echipată cu o încărcătură echivalentă unei simple grenade, cântăreşte 2,5 kilograme şi are o rază de acţiune de zece kilometri.
Versiunea Switchblade 600, pe care şi-o procură Lituaniam cântăreşte aproximativ 15 kilograme şi poate duce până la 40 de kilometri o încărcătură mai mare - echivalentă cu cea a unei rachete antitanc de tip Javelin.
Aceasta din urmă, „antiblindaj”, este mai utilă în Războiul rus din Ucraina, unde ruşii folosesc masiv tancuri de asalt.
Ruşii implementează, la rândul lor, la propria dronă sinucigaşă Lancet, pe care o folosesc tot mai mult în Ucraina, alături de drona iraniană de tip Shahed-136, folosită deja în atacuri vizând ţinte fixe, precum infrastructura energetică.
Această nouă achiziţie lituaniană de armament nu este prima care aminteşte de Războiul din Ucraina.
Vilniusul a semnat, în urmă cu zece zile, un contract în valoare de 495 de milioane de dolari cu Statele Unite, în vederea achiziţionării High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS), un lansator de rachetă extrem de precis, cu o rază de acţiune de până la 80 de kilometri şi de 300 de kilometri cu racheta de tip ATACMS, care nu este livrată Kievului, folosită cu succes de către ucraineni pentru a lovi logistica rusă.
Aceste contracte ale Lituaniei, un stat membru NATO din 2004, are loc în contextul unei creşteri a tensiunilor cu Belarusul vecin, aliatul Moscovei, care alimentează temeri cu privire la o intrare în război de partea Rusiei împotriva Ucrainei.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi miniştrii ruşi ai Apărării Sergei Şoigu şi de Externe Serghei Lavrov şi-au vizitat săptămâna aceasta omologii la Minsk, pe fondul unei cooperări militare tot mai sporite între ţările lor.
Ministrul lituanian al Apărării a vrut însă să ofere asigurări pe această temă.
„Pentru moment, situaţia securităţii Lituaniei şi în întreaga noastră regiune nu s-a schimbat. Este la fel ca la începutul răzbioiului (...). În prezent nu există nicio ameninţare a unui atac convenţional al statelor membre NATO”, declara postului LRT TV Arvydas Anušauskas.
În octombrie, premierul lituanian Ingrida Simonyte îşi exprima îngrijorarea, într-un interviu acordat Le Figaro, cu privire la faptul că „Belarusul a devenit o bază militară rusă”.
.webp)
