Summit la Bruxelles. Klaus Iohannis, despre aderarea României la Schengen: Există un progres, dar este lent

×
Codul embed a fost copiat

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană sunt, pentru două zile, în aceeași Capitală. La Bruxelles se desfășoară Consiliul European, unde liderii UE discută despre securitatea și economia regiunii.

Pentru noi, veștile nu sunt încurajatoare. Mai avem de așteptat până când vom putea circulă fără controale în interiorul Uniunii.

Țara noastră a făcut un progres în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen, dar este unul "lent". Este declarația președintelui Klaus Iohannis, aflat, de asemenea, la Bruxelles.

Aderarea Romaniei la Schengen nu se discută, oficial, zilele acestea, în Consiliul European. Dar președintele Iohannis a declarat la Bruxelles că, informal, se poartă discutii despre acest subiect, pe mai multe planuri, între liderii Uniunii Europene, inclusiv între statele care ne sprijină în acest demers.

Președintele a subliniat că, dacă România nu intră în Schengen, nu este doar eșecul nostru, ci al intregii Uniuni Europene.

Citește și
Ajutor de 30 de milioane de euro pentru fermierii români afectați de războiul din Ucraina. Este al doilea pachet de sprijin U
Ajutor de 30 de milioane de euro pentru fermierii români afectați de războiul din Ucraina. Al doilea pachet de sprijin UE

Decizia aderării României la Schengen poate fi luată doar în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, pe scurt JAI, format din miniștrii de resort. La ultima reuniune, care a avut loc în decembrie anul trecut, România nu a primit vot favorabil din partea Austriei.

Klaus Iohannis, președintele României: "Nu va apărea această chestiune oficial pe agenda JAI până când nu avem un nivel de înțelegere suficient care să și permită o rezolvare pozitivă. Aici, nu putem să ne jucăm cu o chestiune vitală pentru România. Nu putem să supunem la vot chestiuni o dată, și încă o dată, și încă o dată și să tot primim răspunsuri negative.”

Președintele Klaus Iohannis a făcut declarația la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

Șefii de stat sau de guvern stau la aceeași masă și discută chestiuni legate de securitatea și economia Uniunii Europene.

Întalnirea a inceput cu un pranz împreună cu secretarul general al NATO, care a facut declarații alaturi de presedintele Consiliului European.

Charles Michel, președintele Consiliului European: "NATO și Uniunea Europeană împărtășesc aceleași valori, cooperează strâns. Aliați puternici construiesc alianțe puternice."

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: "Acest parteneriat este atât de important astăzi, când avem un război în toată regulă în Europa, războiul din Ucraina, și mulțumesc pentru suportul pe care l-ați acordat Ucrainei."

De altfel, Ucraina rămâne în fruntea priorităților șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, care și-au reafirmat încă o dată sprijinul pentru această țară, oricât timp va fi nevoie.

Președintele Zelenski a vorbit cu liderii Uniunii Europene, prin videotelefon.

Reuniunea Consiliului European de vară

Consiliul European durează două zile, a început joi și deja s-au formulat primele concluzii: Ucraina rămâne prioritară pentru Uniunea Europeană, iar liderii de la Bruxelles și-au exprimat încă o dată sprijinul față de această țară. Vor acorda sprijin militar atât timp cât va fi nevoie.

Ținta rămâne aceea de a furniza țării aflate în război un million de muniții de artilerie și de rachete. Până în prezent, Uniunea Europeană a oferit Ucrainei un sprijin de 77 de miliarde de euro, iar pentru următorii patru ani, Comisia Europeană a stabilit deja un suport de 50 de miliarde de euro. Alte subiecte de pe ordinea de zi se referă la migrație, la economie și la independența față de China. 

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Danemarca: UE nu ar trebui
Danemarca: UE nu ar trebui "să coboare ştacheta" pentru a primi Ucraina, R. Moldova şi alte ţări

Danemarca susţine aderarea Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, precum şi a Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană, dar susține că UE riscă să importe instabilitate, a declarat ministrul danez de finanţe Lars Lokke Rasmussen.

Ajutor de 30 de milioane de euro pentru fermierii români afectați de războiul din Ucraina. Al doilea pachet de sprijin UE
Ajutor de 30 de milioane de euro pentru fermierii români afectați de războiul din Ucraina. Al doilea pachet de sprijin UE

Fermierii români afectați de războiul din Ucraina vor primi aproape 30 de milioane de euro, ajutor de la Comisia Europeană.

Borrell: ”Monstrul (Wagner) este pe cale să-şi muşte creatorul” -
Borrell: ”Monstrul (Wagner) este pe cale să-şi muşte creatorul” - "Războiul împotriva Ucrainei fisurează puterea rusă"

Rebeliunea abandonată a Wagner arată că războiul din Ucraina este pe cale să ”crape puterea rusă”, apreciază luni Înaltul Reprezentant UE însărcinat cu Politica Externă şi de Securitate Jesep Borrell.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.