Kremlinul amenință Moldova: ”Orice acțiune a Chișinăului, un atac asupra Rusiei”. ”Îmi este sincer milă de moldoveni”

Moscova a ameninţat miercuri Republica Moldova, pe care o acuză că se prevalează de riscul crizei gazelor din Transnistria pentru a „prelua prin forţă” regiunea separatistă pro-rusă, avertizând că va asigura protecţia cetăţenilor săi de aici şi orice acţiune care le ameninţă securitatea va fi considerată un atac asupra Federaţiei Ruse.

„S-a ajuns la punctul în care unele capete înfierbântate de la Chişinău, aparent încurajate de funcţionarii NATO şi UE, au început să fantezeze cu privire la modul de a utiliza criza energetică din ţară pentru a rezolva prin forţă problema transnistreană. Ei susţin că Rusia ar ţine ostatici locuitorii din stânga Nistrului şi că este indiferentă faţă de ruşii din Transnistria.

Voi repeta, în special pentru cei care răspândesc această prostie: nimeni nu ar trebui să aibă îndoieli că Rusia va răspunde în mod adecvat la orice provocare şi va asigura protecţia cetăţenilor săi din Transnistria, a contingentului de menţinere a păcii, a militarilor din Grupul operaţional al forţelor ruse şi a depozitelor militare din satul Cobasna. Orice acţiune care le ameninţă securitatea va fi considerată un atac asupra Federaţiei Ruse în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat miercuri, în briefingul său de presă, purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Rusia refuză să mai livreze gaz Transnistriei, invocând o pretinsă datorie a Moldovei

Deşi regiunea prorusă transnistreană - unde Rusia menţine circa 1.500 de trupe încă din anii 90, încălcând dreptul internaţional - riscă să se confrunte cu o criză economică şi umanitară, iar soluţii ar fi, Moscova a refuzat discutarea unor rute alternative pentru gazul rusesc destinat Transnistriei, şantajând Chişinăul şi pretinzând plata unei datorii pe care Republica Moldova nu o recunoaşte.

Gazul rusesc nu va mai putea ajunge în Transnistria de la 1 ianuarie 2025, întrucât expiră acordul de tranzit dintre Gazprom şi Ucraina, iar Kievul a anunţat că, în condiţiile războiului de agresiune al Rusiei, refuză să îl mai prelungească.

Gazul rusesc ar putea ajunge însă în Transnistria prin Turcia, Bulgaria şi România, însă Gazprom condiţionează această soluţie de plata unei pretinse datorii a Chişinăului. Este vorba despre o datorie legată de livrări anterioare ale Gazprom către Republica Moldova, care, conform calculelor ruseşti, se ridică la 709 milioane de dolari, în timp ce autorităţile de la Chişinău nu recunosc decât o plată datorată de 8,6 milioane de dolari.

Moldova primeşte aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia. Din 2022, Transnistria şi guvernul central de la Chişinău au convenit ca tot gazul rusesc primit de Moldova să ajungă în Transnistria.

În Transnistria se află o centrală electrică alimentată cu gaz rusesc, care reprezintă un pilon vital pentru economia regiunii separatiste şi furnizează, totodată, cea mai mare parte a energiei electrice pentru zonele din dreapta Nistrului, la un preţ mai convenabil. În condiţiile în care alimentarea cu gaze a Transnistriei este ameninţată, regimul de la Tiraspol a declarat stare de urgenţă în economie, în timp ce Chişinăul a instituit pentru 60 de zile stare de urgenţă în sectorul energetic, sfătuind totodată populaţia să facă economii şi neexcluzând riscul unor pene de curent, dacă vor fi bombardate din nou centrele de aprovizionare din Ucraina.

Rusia nu acceptă ca Moldova să se apropie de lumea civilizată

În condiţiile în care Transnistria este ameninţată de o criză energetică şi umanitară, provocată de oprirea livrărilor de gaz rusesc, autorităţile de la Chişinău examinează posibilitatea ca cetăţenii foarte vulnerabili din regiunea separatistă să fie transferaţi pe malul drept al Prutului, unde să li de acorde asistenţă, a declarat luni vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian.

„Pe măsură ce situaţia socio-economică din ţară se deteriorează, autorităţile moldoveneşti recurg la ieşiri antiruseşti din ce în ce mai flagrante şi la mişcări aventuroase de politică externă”, a comentat, miercuri, Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a MAE rus.

Ea a acuzat autorităţile de la Chişinău că vor să se apropie de NATO şi încalcă statutul de neutralitate al ţării. Este un argument pe care Moscova, deranjată de apropierea fostelor sale republici sovietice de Occident, l-a folosit şi atunci când a invadat Ucraina, în februarie 2022.

„Contrar statutului de neutralitate al Moldovei, autorităţile sale continuă flirtul deschis cu NATO. Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a vizitat Bruxelles-ul, unde s-a plâns ritualic de „şantajul gazelor” din partea Rusiei. Ce şantaj? Este timpul să plătească pentru ceea ce a fost folosit şi nu să inventeze aceste basme”, a comentat Maria Zaharova, menţionând că Maia Sandu a discutat cu conducerea NATO despre posibilităţile de consolidare a capacităţii de apărare a Moldovei şi de protecţie a „tinerei democraţii moldoveneşti”. „Nu este clar de ce trebuie protejată. Ce este această „tânără democraţie moldovenească”? Preşedintele M.G.Sandu a transformat-o într-o caricatură”, a punctat sarcastic vocea propagandei Kremlinului.

Ea a menţionat şi că anterior, ministrul moldovean al afacerilor externe, Mihai Popşoi, a declarat că Chişinăul se află la etapa finală de elaborare a unui nou Program Individual de Parteneriat cu alianţa, care ar trebui să intre în vigoare în 2025. „El a spus că documentul prevede o formă avansată de cooperare, similară interacţiunii blocului cu partenerii săi asiatici”, a menţionat Zaharova.

Cooperarea bilaterală din Republica Moldova şi NATO a început însă încă de acum trei decenii, când Moldova a aderat la Parteneriatul pentru Pace al NATO.

Conducerea Republicii Moldova, care are înscrisă în Constituţie neutralitatea, a declarat în repetate rânduri că o eventuală aderare la NATO n-ar fi posibilă decât prin modificarea Constituţiei, prin referendum. Recent, Republica Moldova a organizat un referendum pentru a înscrie în Constituţie obiectivul aderării la Uniunea Europeană, însă plebiscitul a trecut la limită, contrar previziunilor care arătau că obiectivul se bucură de o largă susţinere, iar autorităţile de la Chişinău au acuzat o implicare a Moscovei într-o campanie de deturnare şi manipulare a votului.

Kremlin: Îmi este sincer milă de moldoveni

„În loc să reproducă insinuările rusofobe pentru a intimida o ameninţare externă, autorităţile moldovene ar fi trebuit să se ocupe de problemele interne ale propriei ţări”, a declarat, miercuri, Zaharova. „De la 1 decembrie, preţurile la gaze au crescut brusc în republică. Oamenii primesc facturi inaccesibile pentru utilităţile publice, deşi autorităţile au promis să compenseze creşterea acestora pentru cetăţenii cu venituri mici. În practică, s-a transformat într-un ajutor infim, care în Moldova este numit „pomană”. Nici nu voi cita cifre, totul este atât de caricatural şi mizerabil, încât îmi este sincer milă de acei cetăţeni ai Moldovei care au crezut într-o altă „promisiune” a Maiei Sandu”, a continuat vocea propagandei de la Moscova.

Ea a găsit de cuviinţă, în context, să condamne şi indexarea pensiilor judecătorilor de la Curtea Constituţională. „În acest context, decizia conducerii moldoveneşti de a indexa pensiile judecătorilor Curţii Constituţionale cu 30% a provocat o amplă rezonanţă negativă. Opoziţia moldovenească a calificat aceste acţiuni ale guvernării drept mituire deschisă a judecătorilor şi recunoştinţă pentru legitimarea rezultatelor scandaloase ale alegerilor prezidenţiale şi referendumului privind aderarea la UE”, menţionat Zaharova.

Moscova nu a recunoscut rezultatele scrutinului prezidenţial şi ale referendumului din octombrie din Moldova, afirmând că votul diasporei, care a înclinat balanţa, nu este reprezentativ.

„Aceasta este realitatea din Moldova, unde oamenii trăiesc cu teama permanentă de a rămâne fără căldură şi lumină, într-o situaţie de suprimare a disidenţei, a logicii şi a bunului simţ. Acestea sunt „valorile” europene oferite Moldovei”, a conchis cu cinism Zaharova în briefingul său de miercuri.

Articol recomandat de sport.ro

"Am venit la Fundeni, nimeni n-a putut să-mi zică ce probleme am. Apoi mi-au pus diagnosticul în cinci secunde" Moment de răscruce al marelui anrtrenor român