România, prin președintele Nicușor Dan, și Italia, prin premierul Giorgia Meloni, au preluat conducerea unui grup de 17 state („Prietenii Coeziunii”) care cer menținerea finanțării pentru agricultură și dezvoltare regională, intrând într-un conflict direct cu Germania și alte cinci state „frugale” ce doresc reduceri de sute de miliarde de euro.
Consilierul prezidențial Valentin Naumescu avertizează că negocierile care urmează vor fi extrem de dure, iar riscul ca Europa să se confrunte cu o blocare a fondurilor europene de la 1 ianuarie 2028 este unul real, dacă nu se ajunge la un compromis până la finalul acestui an.
Scrisoarea celor 17: Agricultura și Coeziunea, puse sub amenințare
Președintele României și șefa guvernului de la Roma au coordonat redactarea și trimiterea unei scrisori oficiale către Președinția irlandeză a Consiliului UE. Cei 17 semnatari cer imperativ păstrarea bugetelor pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC) în noul Cadru Financiar Multianual (CFM).
Demersul vine ca o reacție la propunerea Comisiei Europene din 2025, care a avansat un buget total de aproape 2 trilioane de euro, dar care a mutat masiv fondurile de la agricultură și coeziune către noi priorități, precum apărarea și competitivitatea economică. Mai mult, un grup de 6 state, în frunte cu Germania, cere tăierea suplimentară a acestui proiect „cu sute de miliarde de euro”. Grupul „Prietenii Coeziunii” avertizează că aceste reduceri „nu ar face decât să slăbească [bugetul] și ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.
Cursa contra cronometru și „capcana” electorală din 2027
Timpul presează liderii europeni. Potrivit lui Valentin Naumescu, un acord politic la nivelul celor 27 de șefi de stat și de guvern trebuie bătut în cuie până în decembrie 2026, pentru ca în 2027 să poată fi adoptată legislația secundară și pregătite sistemele tehnice.
„Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului CFM până la sfârşitul anului în curs”, avertizează consilierul prezidențial.
Dacă termenul este ratat, următoarea „fereastră de oportunitate” s-ar deschide abia în toamna lui 2027, un moment extrem de prost ales, deoarece 2027 este un an electoral crucial în UE, cu alegeri generale în economii mari precum Franța, Italia, Polonia și, posibil, Spania.
Noi taxe europene, datorii din pandemie și „rabaturi”
Pe lângă lupta pentru menținerea fondurilor tradiționale, cele 17 state au o poziție comună și pe alte trei dosare extrem de sensibile:
- Noile taxe UE („Resurse proprii”): Comisia a propus cinci noi taxe europene care să genereze 66 de miliarde de euro anual. Deși susținut de Franța, pachetul este contestat de statele care se tem că vor fi afectate disproporționat. Cele 17 state cer ca eventualele taxe să fie „autentice, echitabile, simple și neregresive”.
-Datoria din pandemie: Pentru a-și crea marjă de manevră bugetară, grupul condus de România și Italia cere amânarea rambursării datoriei acumulate prin programul NextGenerationEU, care costă în prezent 25 de miliarde de euro pe an.
-Rabaturile: Cele 17 state se opun ferm menținerii „rabaturilor” (reducerilor de la buget) acordate istoric țărilor mai bogate, care contribuie net la bugetul UE.
Următorul moment cheie va fi Consiliul European din 15-16 octombrie, în marja căruia „Prietenii Coeziunii” vor avea o nouă întâlnire informală de coordonare.
