Kosovo va depune o cerere de aderare la UE în zilele următoare. România nu îi recunoaște independența
Kosovo intenționează să depună în mod oficial o cerere de aderare la UE în zilele următoare - o încercare de a arăta capitalelor europene că se gândește serios la reforme.
Țara, pe care mai multe state membre UE nu o recunosc în mod oficial, se gândește la 2030 ca dată-țintă la care ar putea adera.
„Suntem gata să punem Kosovo pe o nouă traiectorie”, a declarat Besnik Bislimi, primul viceprim-ministru al Kosovo responsabil cu integrarea europeană, într-un interviu pentru POLITICO.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Cu toate acestea, procesul de aderare la UE este amplu, necesitând ani de reforme, inclusiv economice și judiciare. Cazul Kosovo este deosebit de dificil pentru UE. Cinci state membre – Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania – încă nu recunosc îi recunosc independența.
Bislimi a spus că știe că va dura ceva timp până când Kosovo va fi gata pentru aderare, dar a menționat 2030 ca obiectiv inițial.
„Uniunea Europeană nu va fi niciodată completă fără Balcanii de Vest”, a mai spus el.
Cererea țării vine într-un moment de răscruce pentru UE.
De ani de zile, extinderea a stagnat, după ce UE s-a retras în multe dintre țările din centrul și estul continentului. Dar războiul Rusiei în Ucraina a creat un nou impuls pentru a proteja influența geopolitică a Bruxelles-ului, capitalele UE fiind din ce în ce mai îngrijorate că își vor pierde vecinii sub influența Moscovei.
În ultimele luni, UE s-a concentrat în mod special pe Balcanii de Vest, propunând regiunea spre un viitor mai integrat cu UE – și promițând să revigoreze aspirațiile de aderare semi-latente.
Un avantaj pentru Kosovo, a spus Bislimi, este populația sa tânără, care este „cea mai entuziastă la care să se alăture”. Vicepremierul — economist și academician de profesie — și-a exprimat și el părerea optimist potrivit căreia că țara sa va putea implementa rapid schimbările economice.
El a spus că există o cale de urmat după ce Bruxelles-ul a prezentat recent o propunere actualizată.
„Sperăm să începem foarte curând acest proces important și intensiv de normalizare intermediară”, a spus Bislimi. „Vom numi acest lucru un tratat de bază – un tratat care ar putea aduce o soluție la majoritatea disputelor dintre Kosovo și Serbia, dar nu înseamnă neapărat normalizarea deplină”.
Chiar și un acord parțial cu Belgradul ar putea ajuta la deschiderea drumului către UE a Kosovo, potrivit viceprim-ministrului.
„Cred că însăși ideea de a avea acest pas intermediar ar putea fi suficientă”, a spus Bislimi, „pentru a arăta angajamentul părților față de acele țări sceptice – și pentru a le muta pe calea recunoașterii”.
