Alegeri parlamentare în Italia, rezultate exit-polluri. AFP: ”Stânga s-a prăbușit”

UPDATE Lunga noapte a numărării buletinelor de vot după alegerile parlamentare din Italia au oferit de la început o singură certitudine: stânga tradiţională şi în prezent la putere s-a prăbuşit, comentează AFP.

Partidul Democrat (PD) al fostului premier Matteo Renzi ar realiza, potrivit mai multor estimări, cel mai prost rezultat de la înfiinţarea sa în 2007.

"Este clar pentru noi că am suferit o înfrângere evidentă", a comentat Maurizio Martina, unul dintre cei mai înalţi responsabili ai PD şi ministru al agriculturii în guvernul actual.

"Datele care se prezintă sunt clar sub aşteptările noastre", a adăugat el.

Citește și

Berlusconi, revenire pe scena politică. Coaliția condusă de el, pe primul loc în sondaje

Potrivit mai multor estimări, PD se situează între 18% şi 19% atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor.

Chiar dacă aceste date trebuie privite cu multă prudenţă din cauza complexităţii sistemului electoral italian, sunt foarte departe de cele 40% înregistrate de partid la europenele din 2014 sau chiar de cele 25% de la ultimele parlamentare, în 2013.

Potrivit agenţiei de presă AGI, liderul PD, Matteo Renzi, are în vedere posibilitatea de a demisiona, chiar dacă orice decizie va fi luată în mod colegial de conducerea partidului.

Până în prezent, Matteo Renzi a exclus categoric această posibilitate, dar, dacă rezultatul final va fi aşa cum îl indică estimările - cu PD sub pragul psihologic de 20% -, îi va fi dificil să îşi păstreze funcţia în faţa contestării interne.

Mişcarea Liberi e Uguali (Liberi şi Egali), formată din disidenţi de stânga din PD, este, de asemenea, departe de aşteptările sale, cu un rezultat sub 5%, potrivit acestor estimări.

UPDATE Potrivit sondajelor realizate la ieşirea de la urne pentru postul naţional de televiziune Rai, cele patru partide din coaliţia de dreapta-extremă dreapta obţin între 31% şi 41% din voturi, în timp ce Mișcarea 5 Stele a adunat între 29% şi 32% din sufragii.

UPDATE Formaţiunea populistă Mişcarea 5 Stele se poziţionează pe primul loc în urma scrutinului parlamentar din Italia, dar coaliţia de centru-dreapta condusă de Silvio Berlusconi speră să poată forma viitorul guvern, arată exit-pollurile.

UPDATE Rezultate exit-polluri, difuzate de Rai:

5 Stele 29%-32%

PD 20,5-23,5%

Forza Italia 13-16%

Lega 13-16%

UPDATE Urnele s-au închis.Primele exit-polluri o dau în fruntea cursei pe mișcarea populistă ”5 Stele” cu 28-30% din voturi. Este urmată de PD, cu 21-23%, Forza Italia a lui Berlusconi, cu 13,5-15,5% și de Lega cu 12,3-14,3%.

Here we go pic.twitter.com/Z0M8ZNrLY7

— Stephanie Kirchgaessner (@skirchy) March 4, 2018

UPDATE La ora locală 19.00, prezenţa la vot era de 58%, cea mai redusă din istoria ţării. Potrivit jurnalistului La Repubblica Antonello Guerrero până la închiderea urnelor ar putea veni sub 70% din italieni, mai puţin ca în 2006, 2008 şi 2013.

UPDATE O femeie topless a protestat faţă de Berlusconi având scris pe corp mesajul ”Berlusconi ai expirat” Atunci când liderul Forza Italia a votat în Milano.

O mişcare populistă pare gata să devină primul partid al ţării, cu puţin ajutor din partea Rusiei, cred unii. Însă nu are şanse să obţină majoritatea, ceea ce nu e o surpriză pentru Italia, care a schimbat 65 de guverne în ultimii 73 de ani.

De la ultimul scrutin, din 2013, peste 600.000 de imigranţi au ajuns în Italia, devenind principala temă de campanie. "Mai întâi italienii!”, ”Italia e a italienilor!" - sloganurile aparţin partidului de dreapta Liga Nordului şi mişcării neofasciste CasaPound, amândouă aliate partidului lui Silvio Berlusconi.

Alianţa de centru-dreapta are 37% în sondaje, cu 10% mai mult decât coaliţia de centru-stânga. Surprinzătoare este însă ascensiunea mişcării populiste "5 Stele", care are singură în sondaje aproximativ 28 la sută.

"Mulţi cetăţeni, când sunt întrebaţi dacă chiar au încredere în acest partid care n-a făcut mare lucru în administraţia locală, de obicei răspund că au încredere şi mai puţină în partidele tradiţionale", explică Lorenzo De Sio, politolog.

O analiză făcută de El Pais a identificat activităţi finanţate de Rusia pe reţelele sociale pentru a influenţa aceste alegeri, prin conţinut xenofob sau favorabil partidelor populiste.

Pe de altă parte, prin revenirea la putere a lui Silvio Berlusconi, Vladimir Putin capătă un aliat în Europa.

"Este foarte probabil ca, până la urmă, niciunul dintre aceste trei grupuri să nu aibă majoritatea absolută şi să fie forţate să negocieze şi să vadă cum pot forma un guvern de coaliţie", a precizat Franco Pavoncello, politolog.

Dar instabilitatea politică e un mod de viaţă în Italia, care a avut nu mai puţin de 65 de guverne în ultimii 73 de ani. Acest lucru se explică parţial prin faptul că, după 20 de ani de dictatură a lui Mussolini, italienii au adoptat o Constituţie care face aproape imposibil ca un singur partid să ajungă la putere. În plus, aleşii schimbă frecvent tabăra după ce au ajuns în Parlament: peste o treime au aprocedat astfel în actuala legislatură.

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui