ISW: Rusia se pregătește intens pentru un conflict pe scară largă cu NATO. Anul menționat de analiști
Rachetele rusești continuă să cadă asupra Ucrainei. La Kiev, cel puțin 18 persoane au fost rănite, joi dimineață, în urma unui atac masiv.
Între timp, europenii caută soluții pentru a consolida arsenalul ucrainean, precum şi propria industrie de apărare, în condiţiile în care obiectivele Kremlinului par tot mai ambițioase. Potrivit analiștilor americani, accentul pus de președintele rus Vladimir Putin pe creșterea capacităților economice și militare ale țării arată că s-ar pregăti pentru un conflict cu NATO.
La 5 dimineața, locuitorii Kievului s-au trezit în urletul sirenelor și bubuitul exploziilor. A fost cel mai mare atac dezlănțuit de ruși asupra Kievului în ultimele două luni. Anti-aeriana a doborat 31 de rachete balistice și de croazieră, dar resturi ale acestora și drone au căzut pe clădiri rezidențiale, pe mașini și pe un transformator electric.
"Blestemat fie Putin! Ce i-a făcut el patriei mele! Ce a făcut cu Ucraina mea...", a reacționat un localnic.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Orașul Harkov are nevoie de sisteme de apărare antiaeriană. Regiunea Sumî are nevoie de apărare aeriană, la fel și regiunea Cernihiv și toate celelalte regiuni ale noastre care suferă din cauza terorii rusești. Aliații noștri au aceste sisteme de protecție!”.
Se caută fonduri pentru Ucraina
Acestui apel presant încearcă să-i raspundă șefii de stat ori de guvern europeni, reuniți la Bruxelles. Cei 27 de lideri dezbat propunerea de a folosi veniturile generate de activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra armele necesare Ucrainei.
Josep Borrell, șeful politicii externe a UE: „Sper să ne putem pune de acord să schimbăm bancnotele în arme, pentru că soldații nu luptă cu bancnote!”.
O altă sursă posibilă de fonduri pentru protecția Ucrainei este Instrumentul European pentru Pace, creat în 2021 pentru finanţarea proiectelor de securitate și politică externă ale Uniunii.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Vom anula pragul de 5 miliarde de euro (stabilit pentru sprijinirea Ucrainei) din fondurile Instrumentului European pentru Pace. Putem căuta furnizori și în afara Europei. Pentru că e vorba de solidaritate, nu de politici economice”.
Însă, ca de obicei, când vine vorba de războiul din Ucraina, premierul ungar Viktor Orban se opune categoric ambelor propuneri.
O discuție separată la summit vizează apărarea țărilor membre, care se confruntă cu cea mai mare ameninţare la adresa securităţii de după Al Doilea Război Mondial, după cum a formulat șeful Consiliului European. Din acest motiv, Charles Michel a pus pe agenda întâlnirii sporirea cheltuielilor pentru apărare, mai multe achiziţii comune şi reducerea barierelor de natură administrativă.
Rusia s-ar pregăti de un război convențional cu NATO
Necesitatea acestor masuri își găsește argumente și într-o nouă analiză a Institutului pentru Studiul Războiului. În opinia experților americani, mai mulți indicatori financiari, economici și militari sugerează că Rusia s-ar pregăti pentru un conflict convențional pe scară largă cu NATO, după 2026.
După ce și-a asigurat un nou mandat de 6 ani, Vladimir Putin i-a îndemnat pe liderii grupurilor parlamentare să acționeze în interesul statului și nu al corporațiilor ori partidelor. Liderul rus a subliniat necesitatea de a crește "noua elită" care "se va maturiza pe front", spre deosebire de oligarhii care și-au "umplut buzunarele" acumulând averi prin privatizare și corupție după dezintegrarea URSS.
Pentru analiștii Institutului pentru Studiul Războiului, dorința lui Putin de a-și risca relațiile cu oligarhii ar trăda ambiții militare mai mari decât controlarea Ucrainei. Avertismente similare au venit, în ianuarie, și din partea unor servicii europene de informații.
Etichete: NATO, Rusia, vladimir putin,
