Implicarea politicienilor in presa si hartuirea jurnalistilor din Romania, criticate de SUA. Ce arata raportul pe 2016

Romania este criticata din nou, in al 41-lea Raport cu privire la practicile in domeniul drepturilor omului din 2016, intocmit de Departamentul de Stat al SUA, pentru ”probleme majore” in domeniul drepturilor omului precum maltrarea si hartuirea unor detinuti si romi de catre politie si jandarmerie, iar diplomatia americana noteaza ca, in pofida eforturilor Guvernului, coruptia a ramas o ”problema generalizata”, scrie news.ro.

Alegerile parlamentare din 2016 au fost considerate de catre observatori libere si corecte si fara nereguli, spre deosebire de alegerile prezidentiale din 2014, cand observatorii au prezentat nereguli intre care un numar insuficient de sectii de votare in strainatate, pentru o diaspora importanta, se arata in raport.

”Discriminarea sociala sistematica a romilor le-a afectat accesul adecvat la educatie, locuinte, ingrijiri de sanatate si angajare”, apreciaza Departamentul de Stat.

Intre alte probleme in domeniul drepturilor omului, in raport sunt citate ”conditii proaste de detentie si suprapoluarea”.

Citește și

A crescut numarul emigrantilor bogati. Tara europeana care a pierdut cei mai multi milionari anul trecut si unde se duc

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

De asemenea, sistemul judiciar ”nu are personal suficient, spatiu fizic si tehnologie pentru a functiona in mod eficient”, se arata in raport.

Totodata, Guvernul este criticat pentru ca nu a reusit sa actioneze eficient in vederea restituirii unor biserici greco-catolice, dar si altor biserici, confiscate in regimul comunist.

”Se vorbeste in continuare despre violente asupra si discriminarea femeilor”, se arata in document.

Departamentul noteaza ca ”au existat unele actiuni si declaratii antisemite, iar negarea Holocaustului a continuat sa fie o problema”.

Pe Internet au continuat sa fie raspandite opinii antisemite, rasiste, xenofobe si nationaliste, adauga diplomatia americana in raport.

Organisme guvernamentale sunt criticate pentru ca au furnizat o ”asistenta neadecvata unor persoane cu dizabilitati si nu au respectat norme de ingrijire a unor persoane cu dizabilitati in institutii, pe care le-au expus unor abuzuri.

”Discriminarea sociala a lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor, transsexualilor si persoanelor intersex (LGBTI), in special a copiilor, a ramas la un nivel ridicat”, reproseaza Departamentul de Stat.

Persoanele cu HIV/SIDA au cntinuat, de asemenea, sa fie discriminate si hartuite, se arata in raport.

Unii angajatori au supus barbati, femei si copii traficului in munca, in special in agricultura, constructii, servicii casnice, in industria hoteliera si manufacturiera.

”Munca copiilor a fost de asemenea o problema, iar o protejare neadecvata a copiilor de abuzuri a ramas o problema generala”, apreciaza Departamentul de Stat american.

Sistemul judiciar a adoptat masuri in vederea pedepsirii oficialilor care au comis abuzuri, se arata in raport, insa autoritatile au amanat in mod repetat procese implicand presupuse abuzuri ale politiei, ceea ce a condus, in multe cazuri, la achitari, critica diplomatia americana.

Rapoartele cu privire la drepturile omului reflecta eforturi concertate ale ambasadelor si consulatelor americane de a aduna informatiile cel mai exacte posibil, este citat noul secretar de Stat Rex Tillerson in prefata raportului.

Aceste documente sunt pregatite de agentoi pentru drepturile omului in misiunile din intreaga lume, care evalueaza informatii disponibile de la o mare varietate de surse, precum societatea civila, guvern si alte surse.

Departamentul de Stat depune eforturi pentru ca rapoartele sale sa fie obiective si uniforme calitativ, precizeaza Tillerson.

Aceste rapoarte sunt folosite de catre puterile legislativa, executiva si juridica americane ca resurse in definirea politicilor si in ghidarea deciziilor, in vederea unor angajamente diplomatice informate si stabilirii modului de alocare a ajutorului strain si in sectorul securitatii.

Ele sunt folosite de asemenea in intreaga lume, in vederea informarii activistilor in domeniul drepturilor omului, alesilor, universitarilor, mediilor de afaceri, unor institutii multilaterale si ONG-urilor.

”Valorile noastre sunt interesele noastre atunci cand este vorba despre drepturile omului. Producerea acestor rapoarte subliniaza angajamentul nostru fata de libertate, democratie si drepturile omului garantate tuturor oamenilor din lume”, subliniaza secretarul de Stat Rex Tillerson, care anunta ca transmite documentele Congresului.

Implicarea politicienilor in presa si hartuirea jurnalistilor, semnalate in raport

Influentarea politicii editoriale in presa privata din Romania, probleme la Radioul public, hartuirea si amenintarea unor jurnalisti se numara printre criticile aduse in Raportul anual privind drepturile omului realizat de Departamentul american de Stat. Cazul Sky News si acuzatiile ziaristilor britanici referitoare la traficul de arme din Romania, dovedit fals, este si el inclus in monitorizare.

Potrivit Raportului Departamentului de Stat al SUA pentru 2016, organizatii independente precum Reporteri fara Frontiere au remarcat politizarea excesiva a mass-media, mecanisme corupte de finantare, politici editoriale subordonate intereselor patronale si influente dinspre serviciile de informatii.

In timp ce presa independenta exprima o varietate de puncte de vedere fara restrictii, politicieni si persoane apropiate acestora sau grupuri politice detineau sau controlau indirect numeroase surse de informare la nivel national sau local. Stirile si tonul editorial pe care acestea le promoveaza arata, de regula, punctele de vedere ale celor care le controleaza. Au existat acuzatii cu privire la faptul ca acesti patroni au ingropat subiecte de presa care aveau legatura cu interesele lor sau i-au amenintat pe autori sa nu publice astfel de articole, se arata in Raportul anual al Departamentului de Stat american.

Au existat si incercari de a suprima independenta editoriala a publicatiilor tiparite. In aprilie 2016, aminteste sursa citata, o instanta din Caras-Severin a decis ca jurnalistii Oana Bejenariu si Alexandra Jurca de la Express de Banat trebuie sa plateasca despagubiri de 15.000 de lei pentru ca au scris un articol critic la adresa conducerii agentiei locale de ocupare a fortei de munca, motivul fiind ca respectivul text a daunat imaginii publice a institutiei.

De asemenea, au fost semnalate probleme la Radioul public, unde cativa reporteri au acuzat managementul statiei ca a acceptat numai opinii contra unui amendament legislativ care ii viza chiar pe sefii din mass-media publice. Consiliul National al Audiovizualului a stabilit ca postul de radio nu a fost echilibrat in prezentarea acestui subiect. Jurnalistii au fost audiati de o comisie de disciplina, care i-a gasit nevinovati. ONG-urile din domeniul presei au constatat ca astfel de cazuri in presa publica s-au inmultit.

Radio Romania face si obiectul unor acuzatii de cenzura. In noiembrie, Radio Romania Actualitati a intrerupt transmisia live a unei dezbateri intre reprezentanti ai societatii civile, presei si presedinte pe tema serviciilor media publice, dupa ce in discutie a fost abordata si situatia postului public de radio.

Sursa citata mai arata ca politicienii si cetatenii, uneori, au insultat sau au hartuit jurnalisti.

In raport se arata ca jurnalista Emilia Sercan, lector la Facultatea de Jurnalism a Universitatii din Bucuresti, a fost amenintata de mai multe ori pentru ca a expus cazuri de plagiat ale unor inalti oficiali, printre care fostul prim-ministru Victor Ponta, fostul ministru de Interne Petre Toba, fostul vicepremier Gabriel Oprea.

Securitatea nationala este un alt subiect abordat de Departamentul de Stat. In august, aminteste sursa citata, patru ONG-uri au protestat dupa ce autoritatile au deschis un dosar penal impotriva unor jurnalisti de la Sky News, acuzati ca au publicat informatii false, care ar fi afectat siguranta nationala. Sky News a transmis un reportaj in care se sustinea ca se face trafic de arme in Romania, dinspre Ucraina, catre Occident si Orientul Mijlociu.

Conform acestor organizatii, respectivul articol nu ar fi putut afecta siguranta nationala si, luand ca exemplu argumentul autoritatilor, orice cetatean care critica Guvernul pe tema sigurantei nationale poate fi subiectul unei investigatii.

In schimb, Guvernul a continuat sa afirma ca reportajul, care s-a dovedit a fi fals, a avut intentia de a provoca o reactie a justitiei, care a deturnat atentia serviciilor de informatii si contraterorism si a afectat relatiile cu alte tari. Cazul nu este incheiat.

In octombrie, Curtea suprema a hotarat ca cei trei romani intervievati de Sky News sa fie eliberati din arestul preventiv.

In privinta internetului, raportul noteaza ca Guvernul nu a restrictionat, intrerupt sau cenzurat accesul si ca nu exista dovezi ca ar fi monitorizat comunicatiile online private fara aprobarea autoritatilor. Este citat si un raport al Comisiei Europene, care arata ca 52% dintre romani folosesc cu regularitate internetul.

In privinta libertatii de exprimare, se mentioneaza ca legislatia romaneasca interzice negarea Holocaustului, promovarea si folosirea simbolurilor fasciste, rasiste, xenofobe sau legionare.

Lupta impotriva coruptiei la nivel inalt a continuat in 2016, afirma Washingtonul

Guvernul roman a continuat lupta la nivel inalt impotriva coruptiei, iar reprezentanti publici importanti si oameni de afaceri au fost anchetati si urmariti cu succes, insa, in pofida unor progrese, coruptia a ramas o problema, scrie Departamentul de Stat american in sectiunea a patra a Raportului cu privire la practicile in domeniul drepturilor omului in Romania din 2016, subliniind ca mita a ramas un lucru obisnuit in sectorul public.

Legile nu au fost implementate intotdeauna eficient, iar oficiali, inclusiv judecatori, s-au angajat uneori in practici corupte in deplina impunitate, se arata in sectiunea a patra a raportului, intitulata ”Coruptia si lipsa de transpenta a Guvernului”.

”Imunitatea fata de urmarirea penala a unor actuali si fosti ministri, care au fost de asemenea membri ai Parlamentului, a blocat in unele cazuri anchetele”, subliniaza diplomatia americana.

Directia Nationala Anticoruptie a continuat sa ancheteze cazuri de coruptie implicand oficiali politici, din sistemul judiciar si administrativ intr-un ritm constant, de-a lungul lui 2016, se arata in raport.

Pana la 31 octombrie, tribunalele au pronuntat 264 de condamnari definitive vizand 676 de inculpati in cazuri instrumentate de DNA. In aceeasi perioada a lui 2015, au fost pronuntate 239 de condamnari definitive vizand 785 de inculpati, potrivit diplomatiei americane.

Intre inculpatii condamnati se afla un ministru si un adjunct de ministru, cinci membri ai Parlamentului, 12 judecatori, patru procurori, zece primari, sase generali si un comandant din cadrul Ministerului Apararii Nationale, dar si 44 de politisti, precizeaza Departamentul de Stat.

Pana la aceeasi data, DNA a trimis in judecata 284 de cazuri privind 914 inculpati, dintre care 48 au fost inculpati in urma unor intelegeri cu procurorii. Intre ei se afla un fost presedinte al Camerei Deputatilor, 16 membri ai Parlamentului, un fost ministru, doi adjuncti de ministru, sapte judecatori, opt procurori, 18 primari si 47 de ofiteri de politie, potrivit raportului.

Tot pana in octombrie, procurori DNA au dispus confiscari in valoare de 292 de milioane de euro (321 de milioane de dolari), iar tribunalele au dispus confiscarea a 29,3 milioane de euro (32,2 milioane de dolari) in cadrul unor cazuri DNA.

Tribunalele au achitat 64 de inculpati pana la 1 septembrie, iar verdictele in cazuri de coruptie au fost adesea contradictorii, unele sentinte diferind mult in cazul acelorasi infractiuni.

Aplicarea procedurilor judiciare a intarziat in principal din cauza unor probleme procedurale si administrative, in special cu privire la confiscari, noteaza Departamentul.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5