"Am decis să mergem mai departe cu o măsură dificilă, dar necesară: interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la reţelele de socializare", a explicat el, specificând că legislaţia va fi adoptată în această vară, iar interdicţia va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

"Grecia este una dintre primele ţări din lume care adoptă o astfel de măsură", a declarat premierul, adăugând că pune presiune pe Uniunea Europeană să urmeze acest exemplu.

Australia a fost prima ţară care a legiferat pe această temă, adoptând o legislaţie care a intrat în vigoare la sfârşitul anului 2025, care impune platformelor să se asigure că utilizatorii au cel puţin 16 ani şi să şteargă conturile aparţinând utilizatorilor minori.

Facebook, Instagram, X, Threads, Snapchat, TikTok, precum şi Twitch şi concurentul său australian Kick, s-au conformat noii legislaţii, sub sancţiunea unor amenzi de până la 28 de milioane de euro.

Citește și
Ucraina vrea să denumească o zonă din Donbas după Donald Trump. Ce speră Zelenski să obțină prin acest demers

Pentru a-i proteja pe adolescenţi de algoritmii adictivi ai reţelelor de socializare, Franţa adoptă şi ea această măsură, la fel ca şi Danemarca şi Spania.

Prim-ministrul grec a ales o reţea de socializare populară în rândul tinerilor utilizatori pentru a face acest anunţ şi s-a adresat direct tinerilor: "Ştiu că unii dintre voi veţi fi furioşi (...) Scopul nostru nu este să vă distanţăm de tehnologie, ci să combatem dependenţa de anumite aplicaţii care vă dăunează inocenţa şi libertatea", a subliniat el.

"Ştiinţa este clară: când un copil stă în faţa ecranelor ore în şir, creierul său nu se odihneşte", a adăugat el.

Premierul Mitsotakis i-a asigurat, de asemenea, pe părinţi că această măsură "este doar un instrument care nu le va înlocui niciodată prezenţa".

Ce se întâmplă în România

În spațiul public din România, politicienii și reprezentanții societății civile au discutat intens despre limitarea accesului minorilor la social media. În acest sens, premierul României a precizat că măsura este una greu de aplicat.

Ilie Bolojan a venit și cu argumente solide. El a făcut referire în primul rând la abilitățile copiilor de a ocoli restricțiile atunci când au acces la un telefon.

El a subliniat că accentul ar trebui pus mai degrabă pe educație și discuții cu părinții, pentru a preveni problemele legate de utilizarea excesivă a rețelelor sociale.

În schimb, Raed Arafat a fost cel care le-a cerut parlamentarilor măsuri imediate pentru excluderea minorilor de pe platformele de socializare, argumentând că aceștia se confruntă frecvent cu tulburări de somn, depresie, anxietate și izolare, iar controlul acestor situații nu poate fi lăsat doar pe umerii părinților.

Două treimi dintre români, cred că copiii trebuie să aibă acces limitat la rețelele sociale.

De asemenea, potrivit unui barometru INSCOP, 65% sunt total de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru intrarea pe platforme.