Decizii G20: FMI si BM acorda 1.000 mld. dolari pentru combaterea crizei
Pe langa ajutoarele date pana acum, FMI si Banca Mondiala vor acorda peste 1.000 de miliarde de dolari pentru combaterea crizei economice globale.
Dorinta de a vorbi intr-un singur glas era in opinia multora curata utopie, mai ales ca presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, avertiza raspicat ca va parasi adunarea daca nu obtine satisfactie.
In timp ce "summitul primelor doamne" s-a desfasurat la Royal Opera House, sotii lor au cautat solutii pentru depasirea celei mai grave crize economice din ultimii 80 de ani.
Ei au decis ca Fondul Monetar International trebuie sa ramana "colacul de salvare" a economiilor in dificultate. FMI, impreuna cu Banca Mondiala, ar putea primi resurse mult sporite, ajungand pana la 1.000 de miliarde de dolari.
Liderii G20, ale caror tari cumuleaza 80% din avutia mondiala, au cazut de acord in privinta inaspririi reglementarilor bancare. Insa au aparut controverse in legatura cu o propusa lista a rusinii, pe care sa fie trecute paradisurile fiscale.
Protestele au continuat si joi, mult mai calm insa. Manifestantii s-au strans la limita barierelor, strasnic pazite, ridicate pe o raza de 800 de metri din jurul Excel Center, unde s-a desfasurat summitul. Profitand de ocazie, francezul Alain Robert, poreclit omul paianjen, a recidivat catarandu-se pe impunatorul sediu al Bancii Lloyd's.
Ieri, in mijlocul unei manifestatii de proportii, o persoana a murit, nu se stie precis in ce circumstante, nu departe de Banca Angliei. Mai multe persoane au fost ranite. Protestatarii au incearcat sa rupa cordonul de securitate si politistii i-au impins inapoi. Sute de mii de oameni au iesit in strada.
Pana sa treaca la negocieri crancene pe marginea documentului final, liderii G20 au participat la un dineu de lucru oferit de premierul Gordon Brown. Obisnuitii summiturilor mondiale spun ca nicicand vreo resedinta de demnitar n-a mai fost asediata de asemenea puhoi de ziaristi si fotografi.
Gazda a incercat sa dezghete putin atmosfera tensionata, iar cei mai multi dintre cei prezenti au facut cunostinta cu Barack Obama, aflat la prima sa vizita in Europa in calitate de presedinte al Statelor Unite.
Cu putin timp inainte, cu totii trecusera pe la palatul Buckingham, invitati de regina Elisabeta a II-a la un ceai... informal. A fost un adevarat test al rabdarii si amabilitatii din partea suveranei, prin fata careia s-au perindat zeci de oaspeti. O data la sosire si inca o data, la plecare.
Insa dincolo de politeturi si zambete de circumstanta, dezbaterile se anunta dificile, pentru ca miza lor difera in functie de participanti! Pentru Washington, prioritara ramane relansarea consumului si, implicit, interventia masiva a statului prin asa numitele planuri de salvare, de ordinul sutelor de miliarde.
In schimb, europenii si, cu precadere, Franta si Germania vor reglementarea mai stricta si mai eficienta a pietelor financiare. Deocamdata, masurile de relansare europene sunt estimate 3,3 din PIB, iar responsablii de la Bruxelles nu concep sa puna la si mai mare incercare deficitul statelor membre.
Un alt punct la care tin Sarkozy si Angela Merkel este alcatuirea listei negre a paradisurilor fiscale, idee nu tocmai agreata de China ori Statele Unite.
