Grecia, după includerea României și a Bulgariei în Schengen: Aderarea lor este o etapă importantă a integrării europene
Grecia salută includerea Bulgariei şi României în zona Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, începând din 31 martie. Ministerul de Externe al Greciei a postat duminică pe reţeaua X un mesaj de felicitare adresat celor două ţări.
„Grecia urează bun venit Bulgariei şi României în zona Schengen! Felicitări ambelor ţări pentru eforturile lor de succes care au asigurat ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime. Aderarea lor este o etapă importantă a integrării europene'', a transmis MAE grec în mesaj, preluat de agenţia ANA.
După 13 ani de aşteptare, România şi Bulgaria se află în sfârşit în spaţiul Schengen, acest vast spaţiu de liberă circulaţie, în care au intrat oficial la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică ora locală (22:00 GMT), cu excepţia notabilă a frontierelor terestre, consemnează AFP.
Pe şosele, controalele vor rămâne deocamdată în vigoare, spre disperarea şoferilor de camioane. Acest lucru se datorează unui veto din partea Austriei, singura ţară din UE care ezită să semneze de teama unui aflux de solicitanţi de azil. În ciuda acestei aderări parţiale, limitată la aeroporturi şi porturi maritime, acest pas are o puternică valoare simbolică.
Croaţia, care a aderat la UE după România (19 milioane de locuitori) şi Bulgaria (6,5 milioane de locuitori), membre din 2007, le-a luat-o înainte în Schengen, unde a fost primită în ianuarie 2023.
Odată cu această dublă intrare, spaţiul creat în 1985 va cuprinde acum 29 de membri: 25 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, plus vecinii lor asociaţi, Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda, cu mai mult de 400 de milioane de persoane care pot călători liber, fără controale permanente la frontierele interne.
Excluşi din proces, transportatorii rutieri din România şi Bulgaria nu se dau bătuţi, scrie AFP.
Aşteptarea durează ''între 8 şi 16 ore'' la graniţa cu Ungaria şi ''între 20 şi 30 de ore la cea cu Bulgaria, cu vârfuri de trei zile'' în ambele cazuri, regretă într-un comunicat de presă unul dintre principalele sindicate româneşti din acest sector, deplângând ''pierderi financiare colosale''.
„Am aşteptat 13 ani, am ajuns la capătul răbdării", spune secretarul general Radu Dinescu, citat de AFP.
Patronii bulgari sunt şi ei revoltaţi.
„Doar 3% din mărfurile bulgare sunt transportate pe cale aeriană şi maritimă, restul de 97% circulând pe uscat'', spune Vasil Velev, preşedintele Asociaţiei capitalului industrial bulgar (BICA), intervievat de AFP.
„Aşadar, intrăm în Schengen cu 3% şi nu ştim când ni se va permite să intrăm pe deplin", a deplâns el.
Deşi antreprenorul speră să se înregistreze progrese până la sfârşitul anului, el se teme de impactul pe care l-ar putea avea alegerile parlamentare din Austria, programate pentru sfârşitul lunii septembrie, în care cancelarul conservator Karl Nehammer se confruntă cu ascensiunea în sondaje a extremei drepte.
În orice caz, atât Sofia, cât şi Bucureştiul au avertizat că nu va exista cale de întoarcere.
„Este clar că acest proces este ireversibil', a declarat ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, la începutul lunii martie, cerând ca acesta să fie finalizat până în 2024.
