Avertismentul intervine într-un moment în care turbulenţele de pe piaţa obligaţiunilor franceze au amplificat îngrijorările investitorilor privind sustenabilitatea finanţelor publice europene, iar atenţia începe să se îndrepte şi către Italia.
Guvernul italian urmează să prezinte săptămâna viitoare proiectul bugetului, care va include cheltuielile suplimentare aprobate la 2 octombrie, în valoare de 28 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 31 de miliarde de dolari.
Fondurile, finanţate prin împrumuturi şi repartizate între apărare şi energie, au determinat majorarea ţintei de deficit bugetar pentru 2027 la 3,4% din PIB, de la 2,8% în estimările din aprilie.
Pentru 2028, deficitul este proiectat la 3,2% din PIB, comparativ cu nivelul anterior de 2,5%.
Cheltuielile suplimentare pentru apărare şi energie reprezintă fiecare aproximativ 0,3% din PIB anual în 2027 şi 2028.
Filippo Taddei, economist senior pentru Europa la Goldman Sachs, consideră că majorarea deficitelor, combinată cu randamentele ridicate ale obligaţiunilor guvernamentale, ar putea pune presiune suplimentară asupra datoriei Italiei înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.
”O politică fiscală mai relaxată, condiţii financiare mai restrictive şi o competiţie electorală strânsă riscă să deterioreze perspectivele datoriei publice după patru ani de consolidare fiscală”, a avertizat Taddei într-o analiză publicată joi.
Potrivit economistului, noile ţinte de deficit reprezintă o revizuire semnificativă în creştere faţă de estimările anterioare.
Goldman Sachs estimează că datoria publică a Italiei va continua să crească în raport cu PIB până în 2028, urmând să se stabilizeze ulterior în jurul nivelului de 137%, ceea ce ar reprezenta cea mai ridicată pondere din Europa la acel moment.
Riscurile ar deveni şi mai mari dacă randamentele obligaţiunilor italiene pe zece ani s-ar menţine structural peste pragul de 4%, situaţie care ar putea determina continuarea creşterii datoriei publice şi după 2028.
Criza obligaţiunilor franceze amplifică presiunile asupra Italiei
Randamentele obligaţiunilor guvernamentale franceze au urcat în ultimele zile la maxime multianuale, pe fondul îngrijorărilor privind deteriorarea finanţelor publice.
Vineri, randamentul obligaţiunilor franceze pe zece ani a coborât cu aproximativ trei puncte de bază, la 4,85%, în timp ce randamentul titlurilor italiene cu aceeaşi maturitate a scăzut cu cinci puncte de bază, la aproximativ 4,55%.
Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor italiene şi cele germane pe zece ani, un indicator important al riscului perceput de investitori în zona euro, se situa la aproximativ 108 puncte de bază.
Analiştii avertizează că apropierea alegerilor parlamentare italiene, care trebuie organizate cel târziu la 22 decembrie 2027, ar putea determina creşterea primei de risc solicitate de investitori.
Potrivit Goldman Sachs, un rezultat electoral strâns ar putea limita posibilităţile de consolidare bugetară, în condiţiile în care partidele de dreapta şi de stânga ar putea fi nevoite să atragă parteneri de coaliţie favorabili unor cheltuieli publice mai mari.
Parlamentarii italieni au votat joi modificarea sistemului electoral, prin trecerea de la un model mixt la unul mai proporţional.
Coaliţia de dreapta condusă de Meloni susţine că reforma va favoriza stabilitatea guvernamentală şi va reduce dificultăţile formării majorităţilor după alegeri.
Opoziţia de stânga consideră însă că modificările urmăresc să avantajeze actuala conducere şi să faciliteze menţinerea acesteia la putere.
Guvernul Meloni, care urmează să prezinte ultimul buget înaintea alegerilor, a fost apreciat anterior de investitori pentru reducerea deficitului, situat la 3,1% din PIB în 2025.
Stabilitatea politică a contribuit, de asemenea, la îmbunătăţirea percepţiei pieţelor asupra datoriei italiene, Meloni devenind recent premierul italian cu cel mai lung mandat de după Al Doilea Război Mondial.
Noile cheltuieli se încadrează în mecanismul european de flexibilitate fiscală prevăzut de clauza derogatorie naţională, care permite temporar anumite abateri de la regulile bugetare pentru investiţii în apărare şi energie, în contextul războiului din Ucraina şi al conflictului din Orientul Mijlociu.
PIMCO consideră că Italia dispune de avantaje faţă de Franţa
În pofida avertismentelor Goldman Sachs, administratorul de investiţii PIMCO apreciază că situaţia Italiei este susţinută de o serie de factori care o diferenţiază de Franţa.
Konstantin Veit, administrator de portofoliu la PIMCO, a explicat că obligaţiunile franceze sunt deţinute într-o proporţie importantă de investitori străini, ceea ce le face mai vulnerabile la ştirile negative şi la schimbările rapide ale sentimentului pieţei.
În schimb, datoria suverană italiană este deţinută preponderent de investitori interni, factor considerat în general stabilizator.
”Deşi Italia are o datorie mai mare, dispune de un sold primar mai solid, de o traiectorie relativ favorabilă, de stabilitate politică şi de un istoric al ajustărilor necesare”, a declarat Veit.
Potrivit acestuia, Italia se află în prezent într-o poziţie relativ mai bună decât Franţa, datorită fundamentelor fiscale mai solide, unei configuraţii politice mai clare şi capacităţii demonstrate de a adopta decizii bugetare dificile.
Totuşi, unii investitori anticipează o deteriorare a pieţei obligaţiunilor italiene.
Reinout De Bock, director pentru strategia dobânzilor europene la UBS Investment Bank, a anunţat recent o poziţie de vânzare în lipsă pe obligaţiunile guvernamentale italiene, mizând pe scăderea preţurilor acestora.
Strategul UBS consideră că Italia ar putea deveni următorul punct vulnerabil al pieţei europene a datoriei suverane, în condiţiile randamentelor ridicate.
”Cred că Italia ar putea recupera decalajul, iar investitorii ar putea deveni mai îngrijoraţi şi de situaţia sa la aceste niveluri ridicate ale randamentelor, în pofida numeroaselor reforme realizate”, a declarat De Bock pentru CNBC.
