Germania suspendă vizele pentru rușii care fug de Putin. Unul dintre ei a făcut închisoare pentru un desen al copilului său

Aproximativ 300 de ruși și belaruși ar putea fi împiedicați să obțină vize pentru Germania după ce Berlinul și-a suspendat programele de vize umanitare la sfârșitul lunii iulie, potrivit proiectului Ark (Kovcheg), scrie Deutsche Welle.

Fondată în martie 2022, organizația Ark sprijină rușii care fug de persecuția autorităților ruse, în special oponenții războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

În toate aceste cazuri, vizele fuseseră deja aprobate de Ministerul de Externe al Germaniei - dar Ministerul de Interne a oprit emiterea lor.

Trimis la un orfelinat pentru un desen anti-război

Unul dintre cei afectați este Alexei Moskalev, un rus care a fost persecutat în patria sa din cauza unui desen pe care fiica sa mică l-a făcut la școală. Desenul înfățișa Rusia lansând rachete asupra Ucrainei, cu o mamă stând în fața unui copil, ținând o mână ridicată pentru a respinge proiectilele.

Mașa Moskaleva din regiunea rusă Tula avea 13 ani când a făcut desenul la o oră de desen, în primăvara anului 2022, la scurt timp după începerea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Desenul a fost obținut de presa internațională după ce autoritățile ruse s-au interesat de el.

Potrivit tatălui fetei, Alexei Moskalev, administrația școlii a raportat desenul poliției, iar Mașa a fost intervievată de membri ai serviciului de informații interne al Rusiei, FSB.

În 2023, Moskalev a fost condamnat la doi ani de închisoare. Instanța l-a găsit vinovat de discreditarea armatei prin comentarii anti-război pe care se presupune că le-ar fi făcut pe o rețea de socializare rusească, Odnoklassniki. Autoritățile statului au trimis-o pe fiica sa, Mașa, la un orfelinat înainte de a o preda ulterior mamei sale, care fusese înstrăinată de familie timp de câțiva ani.

Moskalev a părăsit Rusia după eliberarea sa din închisoare în octombrie 2024, deoarece risca să fie arestat din nou. „Când eram în închisoare, în temnițele lui Vladimir Putin, ofițerii FSB au venit să mă vadă de două ori”, spune el. „Întotdeauna au subliniat, la sfârșitul conversației noastre: «Nu te vom lăsa în pace, nici măcar după ce vei fi eliberat»”.

Multe foste țări sovietice nu sunt în siguranță

Anton K. (nume schimbat din motive de securitate) a părăsit Rusia la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei. În patria sa, fostul activist și jurnalist a lucrat cu publicații etichetate de autorități drept „agenți străini”. Astăzi, lucrează pentru un mediu online al cărui redactor-șef este în arest, acuzat de incitare la terorism.

Anton K. a participat, de asemenea, la protestele anti-Kremlin și a fost arestat de mai multe ori în consecință. Centrul pentru Combaterea Extremismului din Rusia i-a luat amprentele digitale pentru a-l putea găsi mai ușor, dacă este necesar.

La fel ca Alexei Moskalev, Anton K. se află în prezent și el într-unul dintre statele CSI. Comunitatea Statelor Independente este o organizație a statelor succesoare ale Uniunii Sovietice și, pe lângă Rusia, este formată din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.

Avocata Anastasia Burakova este fondatoarea Kovcheg, Proiectul Ark care sprijină disidenții ruși din străinătate. Ea a declarat pentru DW că este periculos pentru oponenții regimului să rămână în aceste țări pe termen lung. „Există întotdeauna riscul unei cereri de extrădare din partea Rusiei dacă o persoană este căutată într-un caz motivat politic”, spune Burakova.

„Există tentative de răpire, precum cele pe care le-am văzut în Armenia, dar există și răpiri reușite, ca în Kârgâzstan; acele persoane au ajuns în închisorile rusești”.

Viza umanitară poate salva oamenii de persecuție

Anton K. și Alexei Moskalev erau foarte conștienți de aceste riscuri, așa că au solicitat vize umanitare pentru Germania, alături de alți aproximativ 300 de ruși și belaruși. Autoritățile germane pot elibera această viză jurnaliștilor, activiștilor și politicienilor independenți care sunt persecutați în țările lor de origine.

Potrivit The Ark, aproximativ 2.600 de persoane din Rusia au primit aceste vize pentru Germania în ultimii trei ani și jumătate de război. „Peste 2.600 de persoane au avut șansa de a veni într-un loc sigur, de a scăpa de o pedeapsă cu închisoarea din partea Rusiei, de tortură și persecuție pentru activismul lor în societatea civilă și opoziția lor față de război”, subliniază Anastasia Burakova.

Vize neeliberate, în ciuda aprobării

La sfârșitul lunii iulie a acestui an, Ministerul de Interne al Germaniei a anunțat că suspendă programul de vize umanitare. Motivul invocat a fost contractul de coaliție dintre partidele de guvernământ, CDU/CSU și SPD, care se referă la o înăsprire a politicii de migrație.

Viza lui Anton K. era aproape în posesie. La începutul lunii iulie, a fost invitat să prezinte pașaportul la ambasada Germaniei pentru a primi viza. Cu toate acestea, în acest moment procedura a fost întreruptă. Pașaportul lui Anton este încă la ambasadă.

Alexei Moskalev a avut o experiență similară. El spune că Ministerul de Externe al Germaniei îi aprobase deja viza, dar din cauza deciziei noului guvern, nu a mai primit-o. Au trecut mai mult de șase luni de când a depus documentele necesare.

Ministerul de Interne citează revizuirea în curs a procedurilor

Ministerul german de Interne a declarat pentru DW că acordul de coaliție al partidelor de guvernare includea intenția de a „încheia programele de admitere federală voluntară pe cât posibil” și a spus că examinează în prezent modul în care acest lucru ar putea fi implementat în ceea ce privește diversele programe.

„Nu putem anticipa rezultatul acestei revizuiri”, a declarat acesta. „Până la luarea unei decizii, procedurile de admitere a persoanelor în scopul protejării intereselor politice ale Republicii Federale Germania, în temeiul articolului 22 alineatul (2) din Legea privind rezidența, sunt, de asemenea, suspendate în general, ceea ce înseamnă că, în principiu, nu vor fi declarate noi admiteri și nici nu vor fi eliberate vize, cu excepția cazurilor urgente”. Ministerul a adăugat că se pot face excepții „în cazuri individuale deosebit de speciale”.

Anastasia Burakova speră că această formulare înseamnă că va face într-adevăr excepții. În practică, va deveni clar ce anume consideră autoritățile germane drept „cazuri urgente”, spune ea.

În augustul acestui an, în Rusia existau 1.043 de persoane clasificate de organizația rusă pentru drepturile omului Memorial drept prizonieri politici. Potrivit portalului independent de știri rusesc The Bell, care operează în afara țării, aproximativ 700.000 de persoane au părăsit Rusia de la începutul războiului său total împotriva Ucrainei.

Articol recomandat de sport.ro

Ce este și cum funcționează ECMO, procedura luată în calcul de medici în cazul lui Mircea Lucescu