Germania și-a activat scutul aerian Arrow pe fondul amenințărilor rusești. Pistorius: „Berlinul îşi asumă responsabilităţile”
Forţele Aeriene germane (Luftwaffe) au pus în serviciu miercuri prima parte a scutului antirachetă cu rază lungă de acţiune de tip Arrow, menit să consolideze apărarea antiaeriană europeană împotriva ameninţării Rusiei.
Germania va putea de-acum să se apere ”împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune la peste 100 de kilometri altitudine”, a subliniat inspectorul Luftwaffe Holger Neumann, într-o ceremonie la baza aeriană Holzdorf, la sud de Berlin, în estul Germaniei.
Acest radom - o incintă protectoare, adesea în formă de dom, în care se află o antenă radar - este prima instalaţie operaţională într-un proiect care este estimat la 3,8 miliarde de euro, a anunţat într-o conferinţă de presă separată un purtător de cuvânt al Ministerului Aprării, colonelul Mitko Müller.
Berlinul vizează o desfăşurare completă a sistemului în 2028, prin ”finalizarea ultimei instalaţii”, a anunţat el, fără să precizeze amplasamentul celorlalte instalaţii.
Dezvoltată şi produsă în comun de către Israel şi Statele Unite, racheta de tip Arrow 3 - a căreui ultimă versiune a fost desfăşurată în 2017 - este folosită astfel pentru prima oară în afara Israelului.
În Orientul Mijlociu, în ultimii doi ani, ea a permis ”interceptarea a zeci de rachete balistice”, a declarat la Holzdorf , unde a fost ridicat un steag israleian, un oficial de rang înalt de la Ministerul israelian al Apărării, Amir Baram.
Cu sistemul Arrow, Berlinul ”îşi asumă responsabilităţile” şi ”consolidează pilonul european al NATO”, a subliniat, citat într-un comunicat, ministrul german al Apărării Boris Pistorius.
Această introducere în serviciu marchează o etapă suplimentară în consolidarea armatei germane (Bundeswehr), prioritatea Guvernului de la invazia la scară mare a Ucrainei de către Rusia, la începutul lui 2022.
Introducerea în serviciu a Arrow completează proietul german al Scutui Aerian European Sky Shield (ESSI), prezentat de către Berlin în august 2022, care asociază rachetele sale de tip Iris-T în apărarea cu rază scurtă de acţiune şi sistemele americane de tip PATRIOT cu rachetă medie cu rază de acţiune.
Germania se află în fruntea acestui proiect european - din care fac parte în prezent 24 de state, inclusiv Regatul Unit, dar nu şi Franţa.
Parisul promovează un sistem de apărare aeriană care să folosească echipamente europene.
Însă Berlinul are ca prioritate să se mişte rapid împotriva ameninţării ruse.
În octombrie, serviciile secrete germane estimau că Rusia este pregătită ”să intre într-un comflict militar direct cu NATO” până în 2029 şi că Germania este ”ţinta numărul unu a Rusiei în Europa”, cu atât mai mult cu cât ea ”joacă un rol de prim-plan în susţinerea Ucrainei”.
Preşedintele rus Vladimir Putin a dat asigurări marţi că nu vrea un război cu Europa, dar că este ”pregătit”, dacă europenii ”îl vor şi încep”.
