FT: Romania ilustreaza limitele puterii de care dispune UE fata de statele membre
Romania ilustreaza limitele puterii de care dispune UE pentru a proteja statul de drept in tarile membre, titreaza Financial Times in editia electronica de duminica.
Cei de FT au adaugat ca unii parlamentari europeni se tem ca angajamentele luate de premierul Victor Ponta ar putea fi doar promisiuni desarte. Heather Grabbe, directoarea Open Society Institute din Bruxelles, sustine ca UE a primit in mod deliberat competente limitate pentru a interveni in afacerile juridice interne ale statelor membre.
"UE a acceptat intotdeauna ca statele membre sa adere cu prevederi constitutionale diverse, iar acest lucru este in regula atat timp cat se supun propriilor reguli", a declarat Grabbe.
Alegeri 2024
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
"Dar atunci cand inceteaza sa mai faca acest lucru, cum pare sa faca acum Romania, este foarte greu pentru UE sa reactioneze", a explicat ea.
Numerosi oficiali europeni au recunoscut ca au putine puteri pentru a exercita presiune asupra tarilor care ameninta valorile centrale ale blocului. Dar in urma mai multor confruntari cu statele membre cu privire la respectarea drepturilor fundamentale, unii oficiali si analisti argumenteaza ca trebuie dezvoltate noi instrumente pentru protejarea democratiei Europei.
Cea mai puternica arma a UE pentru a pedepsi o tara care nu respecta normele sale democratice este Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, care permite sanctionarea unui stat membru, inclusiv prin suspendarea dreptului sau de vot. Dar aceasta masura, cunoscuta si ca optiunea "nucleara", nu a fost folosita niciodata, fiind considerata prea severa. Singura data cand au fost folosite sanctiuni impotriva unui stat membru a fost in 2000, inainte ca Tratatul de la Lisabona sa fie adoptat, cand UE a decis sa izoleze Austria dupa ce Jörg Haider, liderul partidului de extrema dreapta din aceasta tara, s-a alaturat coalitiei de guvernamant.
Politica de izolare a esuat insa jalnic, UE fiind obligata ulterior sa inlature sanctiunile, Haider ramanand la putere, ceea ce a subliniat slabiciunea institutiilor europene in fata guvernelor nationale. Un incident similar a avut loc in 2010, cand presedintele francez din perioada respectiva Nicolas Sarkozy a deportat 8.000 de imigranti romi in pofida opozitiei UE si a amenintarilor cu actiuni juridice. In urma cu un an, Ungaria a infruntat amenintarile UE, ignorand cererile Bruxelles-lui de a revoca o controversata lege a presei.
In cazul Romaniei, UE inca mai are cateva carti pe care sa le joace, respectiv extinderea Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), blocarea aderarii la Schengen sau suspendarea eliberarii de fonduri europene. Oricum, conchide cotidianul britanic, ramane neclar daca vreuna dintre aceste masuri va reprezenta o amenintare reala pentru un prim-ministru al carui cel mai mare interes este inca acasa mai degraba decat la Bruxelles.
