Aflat deja în campanie de câteva săptămâni, Attal, care ocupă funcţia de secretar general al partidului de centru-dreapta Renaissance, relansează competiţia internă în blocul central cu Edouard Philippe, preşedintele partidului Horizons şi fost prim-ministru, care şi-a anunţat candidatura încă din septembrie 2024.
Ales pentru două mandate consecutive în 2017 şi 2022, Emmanuel Macron nu se mai poate prezenta la scrutinul prezidenţial de anul viitor.
Prezentat adesea ca o „clonă" a lui Emmanuel Macron, Gabriel Attal aspiră să doboare recordul celui mai tânăr preşedinte ales al Franţei deoarece în momentul în care vor avea loc alegerile va avea 38 de ani.
Attal şi-a oficializat candidatura în piaţa satului Mur-de-Barrez din sudul Franţei, unde şi-a exprimat „ambiţia" să facă Franţa să revină la „promisiunea de înălţare", „individuală" şi „colectivă".
Un alt fost prim-ministru şi ministru de externe, Dominique de Villepin, ar putea la rândul său să se lanseze în cursa prezidenţială, fiind previzibil ca, până în 2027, să mai apară candidaturi.
Candidatul partidului de extremă dreapta Rassemblement National, Marine Le Pen sau Jordan Bardella, nu este încă cunoscut deoarece soarta celei care a fost de trei ori candidată la prezidenţiale depinde de o decizie judecătorească în cazul asistenţilor parlamentari europeni, aşteptată pe 7 iulie.
La stânga eşichierului politic, Jean-Luc Melenchon din partea La France Insoumise (LFI, stânga radicală) şi-a lansat deja a patra candidatură la funcţia de şef al statului, în timp ce social-democraţia îşi expune dezbinarea, de la Francois Hollande la Raphael Glucksmann, trecând prin Bernard Cazeneuve, şi el fost prim-ministru.
