Fost șef al NATO: Unele state membre ale Alianței ar putea trimite trupe la sol în Ucraina
Unele ţări, cum ar fi Polonia, ar putea trimite trupe în Ucraina, în cazul în care NATO nu oferă garanţii de securitate Ucrainei la summitul de la Vilnius, în Lituania, apreciază fostul secretar general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen.
NATO nu poate intra în război alături de Ucraina, pentru că astfel ar generaliza conflictul - o linie roşie.
Organizaţia nu are, de altfel, faţă de Kiev, obligaţia prevăzută de Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, a principiului ”apărării comune”, deoarece Ucraina nu face parte din Alianţă.
Însă unele dintre statele membre NATO ar putea încerca să acţioneze în mod independent, estimează fostul secretar general al NATO Anders Rasmussen, potrivit The Guardian.
Fostul om de stat, în prezent consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, nu exclude ca mai multe state membre NATO să trimită trupe, în cazul în care NATO nu oferă un ajutor concret Ucrainei la summitul de la Vilnius, prevăzut la 11-12 iulie.
Aceste state membre NATO cer să se acorde Ucrainei garanţii de securitate tangibile şi să se accelereze procesul aderării acestei ţări atacate de către Rusia la NATO şi Uniunea Europeană (UE).
”Dacă NATO nu reuşeşte să se înţeleagă asupra unei căi clare (de aderare a) Ucrainei, există o probabilitate evidentă ca anumite ţări să acţioneze individual”, dă asigurări fostul secretar general al Alianţei în perioada 2009-2014, conform News.ro.
”Noi ştim că Polonia este foarte angajată în furnizarea unui ajutor concret Ucrainei. N-aş exclude, aşadar, posibilitatea ca ea să se angajeze mai frontal, împreună cu ţările baltice şi să trimită, de exemplu, trupe la sol”, declară Rasmussen.
Aceste ţări ar putea decide ”să formeze o coaliţie de voluntari” care să se ducă să susţină Ucraina, declară el.
”Polonezii consideră că Europa Occidentală nu le-a ascultat avertismentele cu privire la ameninţarea rusă” în ultimii ani, subliniază fostul premier danez.
Ei ar putea, astfel, să aleagă să-şi joace propria carte, estimează el.
Actualul secretar general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat, în podcastul Brussels Sprouts, organizat de către Center for a New American Security, că la summitul de la Vilnius se va transmite un semnal puternic al susţinerii Ucrainei.
Stoltenberg a anunţat că acordarea unor garanţii de securitate Ucrainei se află pe agenda summitului, însă a subliniat că NATO nu poate oferi Ucrainei garanţii de securitate mai importante decât membrilor cu drepturi depline ai Alianţei.
Aceste ţări din Europa de Est nu vor accepta, însă, acest ”refren”, estimează Rasmussen.
Ele cer garanţii de securitate scrise - inclusiv împărtăşirea informaţiilor clasificate, formarea militarilor ucraineni, o îmbunătăţire a producţiei de muniţie, interoperabilitatea cu NATO şi o aprovizionare cu armament suficientă.
În afară de aceste garanţii, ”un grup de aliaţi necondiţionaţi (ai Ucrainei) din Europa Centrală şi de Est cere o cale clară către aderarea Ucrainei la NATO”, subliniază el.
Rasmussen estimează că, în aceste condiţii, anumite state membre urmează să exercite presiuni puternice la summitul NATO de la Vilnius.
Însă, în dosarul aderării Ucrainei la NATO, ele sunt pregătite să aştepte până la summitul NATO de la Washington din 2024, estimează Rasmussen.
