OLAF a primit un număr tot mai mare de sesizări privind „nereguli în domeniul apărării, în special în proiecte de cercetare sau achiziții”, se arată în raportul anual publicat luni.
„Dacă investim mai mult în apărare, veți vedea mai multă fraudă sau mai multe cazuri în acest sector”, a declarat Petr Klement, care a preluat conducerea OLAF în februarie, pentru Financial Times.
„Magnetul pentru escroci, magnetul pentru infractori… sunt banii în sine”, a adăugat el, potrivit Financial Times.
500 de milioane de euro pentru muniție
OLAF investighează fraudele și neregulile legate de bugetul comun al UE, pe care statele membre îl folosesc pentru a finanța un număr tot mai mare de proiecte de apărare, în special după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022. Acestea includ un program de 500 de milioane de euro pentru muniție, împrumuturi pentru apărare garantate de UE în valoare de 150 de miliarde de euro și un program de 1,5 miliarde de euro pentru industria de apărare.
„Din moment ce sunt banii cetățenilor europeni și OLAF are sarcina de a proteja interesele financiare, suntem extrem de dedicați și vigilenți”, a spus Klement, adăugând că acest lucru este valabil și pentru viitorul buget al UE de 2.000 de miliarde de euro, aflat în prezent în negociere.
Pe baza constatărilor sale, agenția face recomandări statelor membre și instituțiilor UE pentru recuperarea fondurilor legate de fraude.
Manipularea licitațiilor publice și prețuri mari
Anul trecut, OLAF a cerut statelor membre și instituțiilor UE să recupereze 597 de milioane de euro pierdute ca urmare a fraudelor sau altor nereguli și să prevină cheltuirea a 18,1 milioane de euro. În ultimul deceniu, investigațiile OLAF au dus la recuperarea a 6,8 miliarde de euro, potrivit raportului.
Klement a refuzat să comenteze cazuri specifice din domeniul apărării, dar a spus că problemele din sector includ „manipularea licitațiilor publice, prețuri umflate, clientelism și corupție”.
El a spus că astfel de cazuri sunt mai probabile în țările „cu sisteme de control mai slabe… aceasta nu este o critică la adresa unor țări sau segmente anume. Așa funcționează de decenii”.
„Oportunitatea de a fura bani îi atrage pe cei care vor să fure”, a adăugat Klement.
Klement, care este ceh și a fost anterior procuror-șef adjunct la Parchetul European (EPPO), a spus că una dintre prioritățile sale principale este consolidarea cooperării dintre OLAF și EPPO, inclusiv prin investigații comune și schimb de informații.
Cazul Ungariei
Deși OLAF desfășoară investigații, autoritățile din statele membre sau EPPO sunt cele care trebuie să inițieze proceduri judiciare pe baza concluziilor sale — o lacună care a făcut ca unele țări, precum Ungaria, să nu dea curs corespunzător investigațiilor agenției.
Ungaria a recuperat și returnat mai puțin de o cincime din fondurile semnalate de OLAF ca fiind potențial fraudate între 2015 și 2024, potrivit datelor agenției.
Însă alegerea lui Péter Magyar, care l-a învins pe premierul de lungă durată Viktor Orbán în urmă cu o săptămână, ar putea aduce schimbări, deoarece acesta a anunțat că Ungaria va adera la EPPO.
„Consider foarte pozitivă aderarea Ungariei la EPPO”, a spus Klement, adăugând că acest lucru va ajuta „cu siguranță” la combaterea fraudelor, de exemplu printr-un schimb mai bun de informații sau prin urmărirea recomandărilor OLAF.
